As we grow up, we learn that even the one person that wasn't supposed to ever let you down probably will. You will have your heart broken probably more than once and it's harder every time. You'll break hearts too, so remember how it felt when yours was broken. You'll fight with your best friend. You'll blame a new love for things an old one did. You'll cry because time is passing too fast, and you'll eventually lose someone you love. So take too many pictures, laugh too much, and love like you've never been hurt because every sixty seconds you spend upset is a minute of happiness you'll never get back. Don't be afraid that your life will end, be afraid that it will never begin.
Live simply. Love generously.Care deeply. Speak kindly.
Imi impusesem sa nu iti vorbesc...nu vroiam sa iti mai spun ca te iubesc si ca m-ai schimbat in bine...si nu vreau sa mai te ranesc fara sa vreau... ...pana si gandurile de aici ma transforma si ma face sa ma simt mai fericit si mai implinit...
Mi-ar placea sa imi imaginez cum ar fi viata mea in aceasta lume, daca as fi perfect (cum imi doresc), fara dureri, fara regrete, fara a iubi si fara a fi iubit, luand totul prea usor si cucerind totul fara cel mai mic efort, fiind perfect atat in ochii mei, cat si in ochii celorlalti...cam asta viseaza toti oamenii, nu?
Dar ma trezesc repede, nu a fost un vis, ci un cosmar din care mi-am dorit sa imi revin imediat...ma duc la oglinda sa ma privesc, imi contemplez imaginea si ma redescopar...imi spun cu voce tare: Multumesc ca nu sunt Perfect!
Daca nu as gresi niciodata, poate nu as intelege ca si eu o fac cateodata, as trai solitar pentru ca nu as gasi pe nimeni care sa imi fie compatibil.
Daca imaginea si figura mea ar fi perfecte pentru umanitate, nimeni nu ar stii cum sunt in realitate, as deveni poate un sclav al trupului, dorindu-mi mereu sa gasesc formula tineretii vesnice, sa nu devin niciodata batran, depinzand de creme si tratamente cosmetice, traind o viata superficiala in oglinda. Prefer sa fiu micut, diferit, simpatic sau nu pentru unii sau altii, uitandu-ma prea rar in oglinda, dar preocupat mereu ca sa imi pastrez sufletul frumos spiritual.
Si ajungand la ceea ce ma intereseaza: nu imi doresc seriozitatea unui om indiferent, care ma ingrozeste, desi stiu multi care sunt asa in jurul meu. Nu cred ca exista viata fara dragoste, fara a experimenta nevoia de a fi iubit si extraordinara dorinta de a darui iubire, acesta este motorul existentei noastra, a mea cu desavarsire.
Nu sunt perfect ca in descrierea de mai sus si pentru asta ii multumesc si unui Ingeras, care inca zboara prin inima mea, dar si celorlalte fete care au trecut prin viata mea si pe care le-am iubit mai putin sau mai mult.
Faptul ca sunt imperfect da noi sensuri existentei mele, ma determina sa zburd in fiecare zi si sa lupt pentru a fi fericit si a-i face si pe cei pe care ii iubesc la fel.
Îti spun că aproape am atins paradisul meu, căci paradisul altora e cu desăvârsire lipsit de importantă pentru mine si nu-l râvnesc.(Emily Bronte)
Exercitiu de inspiratie Poetul Kabir afirma:
"La ce-i foloseste eruditului să se joace cu cuvintele si să cântărească argumentele pro si contra dacă pieptul său nu explodează de iubire?
La ce-i foloseste ascetului să se îmbrace într-o robă galbenă dacă inima sa este lipsită de culoare.
La ce vă foloseste vouă rafinarea comportamentului vostru etic, pe care îl slefuiti până când ajunge să fie perfect, dacă nu auziti nicio muzică în interior?"
Discipolul:- Care este diferenta între iluminare si cunoastere?Maestrul:- Cunoasterea e ca o tortă cu care îti luminezi calea. Când devii iluminat, torta esti chiar tu.(Anthony de Mello)
...1. Berea...viciul meu numarul 1...atata lume ma critica ca beau prea multa, ca incepe sa se vada, ca va lasa urme in timp...putin imi pasa de multe ori
...pana si ingerasul meu mi-a atras atentia (subtil)...asa cum nu am vrut sa renunt la ea, nu voi renunta prea curand nici la bere...stiu ca devine deja un viciu sau o dependenta, dar ma simt asa de bine cateodata...
...ieri insa nu am baut bere...o ambitie personala, stiu ca nu o sa imi iasa prea des...poate sa fie doar un inceput...
...imaginea de mai jos ma aduce la urmatorul amanunt:
...2...Indatoriri...cei din jurul meu s-au invatat sa ii ajut in orice conditii...cel mai mult ma enervez cand si ei singuri pot rezolva ceea ce imi cer mie...colegi de serviciu, prieteni, rude...insa involuntar ma enervez cand sotia mea imi cere asta, desi stiu ca poate rezolva singura, dar se sprijina prea mult pe mine
...telefonul de acum cateva minute mi-a rasturnat dorinta de munca si veselia de azi..s-a dus cheful de a munci si de a fi, macar azi, o zi buna....imi venea sa arunc telefonul (dar mi-a trecut repede, pentru ca e al meu)...
...si, la cateva clipe, o colega "binevoitoare" ma roaga sa sun "undeva" pentru o problema de serviciu, undeva unde am o cunostinta...cu alte cuvinte, sa imi sun "ingerasul"...alt amanunt:
...3...Minciuni...urasc minciunile, desi le folosesc...am mintit ca "ingerasul" e in concediu...imi e foarte dor sa vorbesc cu Ea...ma mint spunandu-mi ca rezist, ca imi e mai bine asa...ma mint...minciuni nevinovate spuse sufletului meu...
...Youre so vain, you probably think this song is about you Youre so vain, Ill bet you think this song is about you Dont you? dont you?
You had me several years ago when I was still quite naive Well you said that we made such a pretty pair And that you would never leave But you gave away the things you loved and one of them was me I had some dreams, they were clouds in my coffee Clouds in my coffee, and...
...diminetile linistite, iubesc sa dorm si sa nu fiu trezit decat de o raza de soare sau de roua diminetii si nu de zgomotele celor din jur, de enervari inutile sau de sunetul ceasului care te indeamna la o noua zi de serviciu...cum si seara a fost la fel, m-am trezit enervat de monotonia vietii si dornic de tumult si de insecuritate
...zi care nu poate fi decat mohorata, fara iubirea ei, fara a fi inconjurat de prieteni sau de minti luminate. Inchistarea de la locul de munca nu ma satisface decat partial. Constient ca sunt prea bun pentru ceea ce fac, constient ca ea e departe de cuvintele mele, ascunsa intr-o parte din inima mea, incep sa urasc din nou clipele petrecute aici...
...inceputa mohorat, ziua continua la fel...trist, pierdut in ganduri, incerc sa ma refugiez in alte lucruri...este extrem de greu insa, fara un sprijin decat gandurile mele...care involuntar se umplu iar de iubirea ei, desi incerc sa le alung si sa le pierd undeva pe culoare, poate nu le mai voi regasi sau le voi uita, in cele din urma
...o sa incerc sa infirm maxima care spune ca "o zi inceputa prost, se termina si mai prost"...reincep o noua saptamana dezamagit de dimineata de azi...incerc sa o transform intr-o sarbatoare, insa...
"Va fi-ntr-o noapte calda de mai Cand vei intra In parcul meu, Nisipul aleelor desarte, Imbratisand pantofii tai albi, va tresari... La revederea celei venite de departe Copacii vor zambi... Ferestrele-mi inchise se vor deschide iar, Si-n vazele uitate pe albe etajere, Buchetele uscate de alb margaritar Vor palpita Ca-n ascultarea unui demonic Miserere!...
Va fi-ntr-o noapte de mai. Cand vei veni, "Olimpia" din cadru-i iti va surade iar, Ceasornicu-n perete va respira mai rar Si mutele covoare, pe jos, vor tresari... Demonul nebuniei va cobori din nou Pe-albastrele sofale Si albele dantele, Aripa lui va strange lumina-n candelabru, Iar noi, Sub ocrotirea tacutelor perdele, Postum ca si-ngropatii de vii, intr-un cavou, Ne vom iubi-n parfumuri de brad si de cinabru. Si-apoi...
Va fi intr-o seara ca si-alte seri. Va fi O seara de octombre cu palpitari discrete De frunze, De imagini, De ploape Si regrete... Vai!...cea din urma seara cand tu vei mai veni Va fi o aiurare de toamna pe sfarsite, O aiurare-n versuri brodate pe-o batista - Simbolul despartirii...
Si-atata tot...
Si-apoi Nu va mai fi nimica, nu va mai fi nici soare, Nu va mai fi nici luna, Nici stele cazatoare... Si fata de noi singuri, Poate, Nu vom mai fi nici noi!..."
...ma voi plictisi, pentru prima data, m-am trezit prea devreme fara sa imi propun nimic...sa citesc, sa ma uit la filme, sa incerc sa nu ma gandesc la tine...poate fug spre serviciu pentru a mai rezolva din treburile urgente... sau ma duc sa ma plimb cu bicicleta...
...nu sunt intr-o stare prea buna, nici emotional, nici fizic...lucrurile se precipita in jurul meu, mereu am nemultumiri, mereu imi doresc prea mult de la cei din jur...sa fie ca mine, sa faca ceva in plus, sa nu trebuiasca sa fie impinsi de la spate...pe multi ii indepartez, asa cum am facut si cu Ea (spun "Ea" pentru ca nu mai vreau ca sa ma adresez ei, ca pana acum, ci mie)...
...ma consolez cu muzica buna si o poezie trista, pentru moment
Ce e Iubirea
Iubirea nu există, E doar o poezie tristă Scrisă de un poet îngândurat Care prin veacuri a rămas uitat.
Iubirea-i o poveste începută De cineva care-a iubit odată, Dar a murit şi a rămas uitată, Azi nu există iubire-adevărată.
E un cuvânt ce spus la întâmplare Adesea te răneşte şi-apoi moare. Se pierde-n timp, şi e purtat de vânt, Căci pân' la urmă e doar un cuvânt.
Şi peste timp rămâne doar uitarea Şi amintirile care se pierd cu zarea. Ce e iubirea nimeni n-o să ştie, Şi la final rămâne-o poezie.
Pe care un poet începe a o scrie Şi scrie rând cu rând neîncetat, Iubirea e un gând necugetat Ce la final rămâne-a fi uitat.
E scrisă printre rânduri şi-n poeme, E discutată printre multe dileme, Şi s-a vorbit de-atâtea ori despre iubire Ca mai apoi să fie-o amintire.
Crestată pe pereţi şi pe copaci Când din iubire nu mai ştii ce faci, O spui, n-o simţi şi nici nu vei simţi Ceea ce simţi atunci când vei iubi.
Rămânem la cuvântul aruncat, Ce spus de-atâtea ori e neînsemnat, Şi până la urmă iubirea e... se ştie, O strofă tristă dintr-o poezie.
...ca sentimentele mele se vor pierde in vant...o sa revin la acest blog pentru ca vreau sa imi impartasesc gandurile undeva...cum tu ma respingi si azi m-am pierdut de tot in amintirea ta, vreau sa existe un loc unde ma pot destainui...incerc sa nu devina prea personal, in timp nu va mai fi durere, doar detasare
...stiu ca nu mai citesti, aproape nimeni nu o face...vor fi doar ganduri cand imi va fi prea dor de tine, cand nu iti mai vorbesc sau nu o vei face nici tu...incerc sa plec o perioada din viata ta, m-a durut mult cand mi-ai acceptat azi aceasta decizie...speram sa imi zici "nu", sa stau macar ca prieten, desi stiai ca nu o voi face daca nu voi primi nici un cuvant de la tine...
...se pare ca pierdem si prietenia, desi nu ne-am dorit nicicand asta, desi ne-am promis ca nu vom face greseala asta...nu a fost sa fie...mi-am pierdut o prietena pe care am castigat-o cu greu si prin propriile greseli...inca o experienta de viata...
...voi scrie si alte sentimente...simpatie fata de ceea ce doresc, ura fata de ceea ce urasc, invidie fata de ceea ce pizmuiesc...scriu pentru ca simt...scriu pentru ca ma eliberez...scriu pentru ca sunt copilul pe care l-ai regasit azi in cuvintele mele..
...stiu ca sunt prea sensibil pt lumea asta...pentru ca spun ce simt pe moment si imi asum cuvintele...imi asum faptul ca te iubesc, ca mi te-am facut ingerasul sufletului meu, ca te-am ranit in unele momente certandu-te sau iubindu-te cand nu trebuie sau prea mult...ca te-am facut sa simti prea mult sau prea putin, ca nu semeni cu mine, esti prea ascunsa sau prea rece...
...speram sa nu imi pese de un ingeras, singurul pe care mi l-am faurit...nu e asa...am simtit azi insa, ca ma respingi intentionat...ca iti pasa prea mult de mine, dar ratiunea ta vrea sa ma indepartez...voi face asta, desi azi, in fiecare moment, vroiam sa iti spun ca regret, ca regreti, ca sufar, ca nu isi are rostul indepartarea..asa voi simti in fiecare din zilele care vor urma...dar, voi incerca sa plec pentru totdeauna din viata ta, pentru ca nu isi are rost iubirea dintr-o singura parte...
...o sa imi fie dor de tine, atat ca iubire imposibila, dar si ca cea mai buna prietena
...am ajuns sa ne comportam ca doi straini...pentru a ne uita unul pe celalalt cred, insa nu o sa reusim in felul asta... ...de ce revin mereu la acest blog, desi ti-am promis sa te las... ...de ce imi e tot mai dor de tine in fiecare clipa care trece fara sa ne vorbim... ...de ce imi doresc sa plec departe, pe o insula pustie, singur doar cu gandurile mele si fara vesti de la nimeni, dar mai ales de la tine... ...de ce imi doresc sa vina un potop, sa imi rupa toate legaturile cu lumea, ca sa nu mai te vad cum stai si suferi, cum stau si sufar... ...de ce simt ca iar o sa percepi ca aceste cuvinte sunt tot o cearta, desi nu sunt decat intrebari pe care mi le pun... ...de ce am ajuns dependent de tine... ...de ce nu mai zambesc... ...de ce doare iubirea... ...de ce imi e dor de tine, de ce as vrea sa te strag in brate, de ce nu as mai vrea sa imi planga sufletul... ...de ce nu vreau sa suferi... ...de ce mi-am riscat fericirea, grabind pasii inspre tine, de ce te-am grabit... ...de ce nu ma dezamagesti niciodata, atat de tare incat sa imi doresc sa plec... ...de ce nu te urasc... ...de ce te iubesc cand plangi, de ce te iubesc cand imi simti lipsa...
...m-am obisnuit sa impart cuvintele cu tine, sa iti impartasesc tot...blogul asta chiar daca va deveni doar un dialog al meu cu gandurile mele, tot va continua sa existe...in speranta, ca iti vei face timp sa il citesti, chiar daca nu mai stiu aproape nimic de tine...
...mai jos, cateva franturi din filmul vazut azi, numit “Departe de ea”
“Mã gândesc cã nu stii niciodatã cum se vor sfârsi lucrurile. Aproape cã stii...dar nu poti fi niciodatã sigur.”
“-Mã gândesc cã uneori trebuie sã iei decizia sã fii fericit. Sã decizi. Lucrurile nu sunt întotdeauna asa cum sperai sã fie. Niciodatã, pentru nimeni. Singurul lucru care deosebeste un gen de persoanã de o alta e cã sunt unii care rãmân furiosi si mai sunt unii care...acceptã ceea ce le iese în cale. -Si care gen de persoanã esti tu? -Am fost destul de furioasã. Dar acum...uitându-mã la ce mi-a iesit în cale, adica la tine...cred cã as putea fi celãlalt gen de persoanã.”
“Nu e niciodatã prea târziu sã devii ceea ce ai fi putut deveni."
IT´S OVER --------------------- I won't be here when you come home I'm sorry if you don't understand, forgive me if you can but I can see another road and I ain't coming back
Don't look for me around this town 'cause I will be so far away, you'll never find me anywhere and I won't take no souvenirs no perfumed picture promises because it's over and I ain't coming back
You gave me everything and now I'm breaking your heart you know that I don't mean to tear your world apart
I would never leave if I thought you couldn't stand the pain a letter in the hall is written on the wall a letter with no words of love at all because it's over (because it's over) and I ain't coming back
And as I close the door I know I'm breaking your heart I should have loved you more instead I've torn your world apart
And as I walk into the lonely afternoon I feel sad enough I feel bad enough and all the times when you are lonely where you are please don't hate me then I just could not pretend oh no
Feel the tears I can feel the tears running through the years
