Ma gandesc deseori ce mult imi place mie blogul asta, locul unde imi impartesesc gandurile, unde culeg din multe parti lucrurile care imi plac si pe care vreau sa le pastrez pentru a le putea citi ulterior...inca un motiv pentru a-i multumi Ei ca mi-a oferit posibilitatea asta...
"Mi-ai zis "Te iubesc". De lucrul cel mai lipsit de originalitate pe care ni l-am putea spune este, de fiecare data, cel pe care asteptam sa il auzim? "Te iubesc" sunt cuvintele altcuiva. Nici tu, nici eu n-am fost primii care le-au rostit si totusi cand le spui tu si cand le spun eu suntem ca niste salbatici care au dat peste doua cuvinte si au inceput sa le venereze. (...) Dragostea cere sa fie exprimata. Nu vrea sa stea cuminte, sa pastreze tacarea, sa fie buna si modesta, sa fie doar vazuta, dar nu si auzita, nu. Ea va izbucni in vorbe de lauda, nota cea inalta ce sparge sticla si varsa lichidul din pahare. Ea nu e genul conservator. E un vanator de prada mare, si prada ei esti tu. E-un joc blestemat. Cum sa continui jocul, atunci cand regulile lui se schimba intruna? Am sa-mi spun Alice si-am sa joc crichet cu pasarile flamingo. In Tara Minunilor toata lumea triseaza, si iubirea e o tara a minunilor, nu-i asa?"
(Jeanette Winterson)
marți, 5 august 2008
Cand vremurile...
...se vor calma si starile mele vor pieri in vant, ne vom intoarce fiecare in viata celuilalt si vom fi mereu unul langa altul...
...asa ca "I will always be around":
...asa ca "I will always be around":
Ma gandeam aseara...
...ca nu trebuie sa astept de la cei din jurul meu aceeasi implicare si aceleasi lucruri pe care le ofer eu sau le realizez eu. Cu cat voi astepta mai mult, cu atat posibilitatea de dezamagire va fi mai mare. Trebuie mereu sa tin cont si de ce poate cel de langa mine oferi, chiar daca eu cateodata ofer totul sau ma ofer pe mine.
...nu trebuie sa caut motivele pentru care cineva m-a dezamagit, pentru ca de multe ori implicarea mea a fost prea mare si de aceea asteptarile au fost pe masura. Ca si in iubirea mea pentru Ea, m-am oferit si am oferit aproape totul. Faptul ca Ea nu a raspuns la fel nu-i aduce nici o vina. Trebuie sa accept (si incerc sa o fac fara sa mai deranjez) ca suntem doua persoane diferite, cu personalitati diferite si cu conceptii deosebite despre iubire, despre familie si societate.
...sper ca acceptarea asta sa ma determine sa dorm mai mult si sa fiu mai linistit.
...de asemenea, trebuie sa ma gandesc mai mult la motivele pentru care eu m-am implicat mai mult decat Ea, simt mai mult (sau poate nu, dar probabil asta nu o sa o stiu niciodata) si am tendinta de a ma deschide in fata sufletului meu...primul motiv este acela ca am simtit ca Ea merita iubirea mea si implicarea mea...si inca mai merita, dar asta e o alta poveste, care va ramane nescrisa...
...chiar daca uneori doare, incerc sa nu mai am asteptari de la altii, ci tot mai multe de la mine...si parca simt ca incep sa reusesc, macar pe plan profesional...
...nu trebuie sa caut motivele pentru care cineva m-a dezamagit, pentru ca de multe ori implicarea mea a fost prea mare si de aceea asteptarile au fost pe masura. Ca si in iubirea mea pentru Ea, m-am oferit si am oferit aproape totul. Faptul ca Ea nu a raspuns la fel nu-i aduce nici o vina. Trebuie sa accept (si incerc sa o fac fara sa mai deranjez) ca suntem doua persoane diferite, cu personalitati diferite si cu conceptii deosebite despre iubire, despre familie si societate.
...sper ca acceptarea asta sa ma determine sa dorm mai mult si sa fiu mai linistit.
...de asemenea, trebuie sa ma gandesc mai mult la motivele pentru care eu m-am implicat mai mult decat Ea, simt mai mult (sau poate nu, dar probabil asta nu o sa o stiu niciodata) si am tendinta de a ma deschide in fata sufletului meu...primul motiv este acela ca am simtit ca Ea merita iubirea mea si implicarea mea...si inca mai merita, dar asta e o alta poveste, care va ramane nescrisa...
...chiar daca uneori doare, incerc sa nu mai am asteptari de la altii, ci tot mai multe de la mine...si parca simt ca incep sa reusesc, macar pe plan profesional...
luni, 4 august 2008
Si mai ascult...
...la maxim pentru ca altfel nu se poate, o melodie de la Iris pe care abia am descoperit-o, dar suna grozav...Don't Believe a Word...
...imi place la nebunie...ce bas!!!
...imi place la nebunie...ce bas!!!
duminică, 3 august 2008
Scriu...
...pentru mine...imi place melodia asta in seara aceasta...
P.S. Pentru "indiscreta" care inca intra pe un blog destinat doar pentru doua persoane, nu mai am cuvinte...nici de mila si nici de prietenie...nu mai merita cuvintele mele...desi a citit cuvintele de vineri, se pare ca nu a vrut sa urmeze niste ganduri bune...imi pare rau pentru ea...ma feresc sa spun cuvinte dure, nu merita nici un cuvant
P.S. Pentru "indiscreta" care inca intra pe un blog destinat doar pentru doua persoane, nu mai am cuvinte...nici de mila si nici de prietenie...nu mai merita cuvintele mele...desi a citit cuvintele de vineri, se pare ca nu a vrut sa urmeze niste ganduri bune...imi pare rau pentru ea...ma feresc sa spun cuvinte dure, nu merita nici un cuvant
sâmbătă, 2 august 2008
Ultima scrisoare...
ULTIMA SCRISOARE (Mihai Beniuc)
Sfarsitul a venit fara de veste.
Esti fericita? Vad ca porti inel.
Am inteles, voi trage dunga peste
Nadejdea inutila. Fa la fel.
Nu, nici un cuvant, nu-mi spune ca-i o forma.
Cunosc insemnatatea ei deplin.
Stiu, voi aveti in viata alta norma.
Eu insa-n fata normei nu ma-nchin.
Nu te mai cant in versuri niciodata,
Mai mult in drumul tau nu am sa ies.
Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovata
Si n-am sa spun ca nu m-ai inteles.
A fost desigur, numai o greseala.
Putea sa fie mult - nimic n-a fost.
In vesnicia mea de plictiseala
Tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost.
Si totusi, totusi, cateva atingeri
Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli.
Vedeam vazduhul fluturand de ingeri,
Lumina-n noaptea mea de indoieli.
Cand degete de Midas am pus, magic,
Pe frageda fiinta-a ta de lut,
Simteam in mine murmurul pelagic,
Al sfintelor creatii de-nceput.
Vedeam cum peste vremuri se inalta
Statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalta
Si-ngenunchiate randuri, submisiv,
La soclul tau dumnezeiesc asteapta
Sa le intinzi cu zambet linistit
Spre sarutare adorata dreapta
'Nainte de-a se sterge-n infinit.
O, de-am fi stat alaturi doar o ora,
Ai fi ramas in auriul vis
Ca o eterna, roza, aurora
De neinteles, de nedescris.
Ireversibil s-a incheiat povestea
Si nici nu stiu de ai sa mai citesti
Din intamplare randurile-acestea
In care as vrea sa fii ce nu mai esti.
N-am sa strivesc eu visul sub picioare,
N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.
As fi putut sa spun:"Esti ca oricare",
Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.
De-ar fi mocirla-n jurul tau cat haul,
Tu vei ramane nufarul de nea
Ce-l oglideste beat de pofte taul
Ce-l tine, candid, amintirea mea.
Vei fi acolo pururi neintinata,
Te voi iubi mereu, fara cuvant,
Si lumea n-o sa stie niciodata
De ce nu pot mai mult femei sa cant.
Acolo, sub lumina de mister,
Scaldata-n apa visurilor, lina,
Vei sta, iubita, ca-ntru-un colt de cer
O stea de seara blanda si senina.
Iar cand viata va fi rea cu tine,
Cand or sa te improaste cu noroi
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi acolo, singuri, amandoi.
Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemaiscrise te mangai.
In dulcea lor cadenta leganata
Te vei simti ca-n visul tau dintai.
Iar de va fi, cum simt mereu de-o vreme,
Sa plec de-aicea, de la voi, curand,
Cand glasul tau vreodata-o sa ma cheme,
Voi reveni la tine din mormant.
Iar de va fi sa nu se poata trece
Pe veci pecetluitele hotare,
M-as zbate-ngrozitor in tarna rece,
Plangand in noaptea mare, tot mai mare.
P.S. Sper ca ai primit mailul meu de acum cateva clipe...nu stiu daca mai pot adauga ceva la zbaterile mele...stii ce ma framanta, stii cum ma simt si cum gandesc, mi-am deschis total sufletul in fata "iubirii" tale...in aceste momente, sper sa am taria sa rezist si sa zambesc fata de cei din jur care nu stiu tumultul sufletului meu...sper sa am si taria sa nu te mai deranjez, dar am facut-o pentru ca mi-ai dat un semn cat de mic...
...sa fii mereu fericita si iubita! Pentru moment, adio, iubirea mea!
Sfarsitul a venit fara de veste.
Esti fericita? Vad ca porti inel.
Am inteles, voi trage dunga peste
Nadejdea inutila. Fa la fel.
Nu, nici un cuvant, nu-mi spune ca-i o forma.
Cunosc insemnatatea ei deplin.
Stiu, voi aveti in viata alta norma.
Eu insa-n fata normei nu ma-nchin.
Nu te mai cant in versuri niciodata,
Mai mult in drumul tau nu am sa ies.
Nu-ti fac reprosuri, nu esti vinovata
Si n-am sa spun ca nu m-ai inteles.
A fost desigur, numai o greseala.
Putea sa fie mult - nimic n-a fost.
In vesnicia mea de plictiseala
Tot nu-mi inchipui ca puneai vreun rost.
Si totusi, totusi, cateva atingeri
Au fost de-ajuns sa-mi deie ameteli.
Vedeam vazduhul fluturand de ingeri,
Lumina-n noaptea mea de indoieli.
Cand degete de Midas am pus, magic,
Pe frageda fiinta-a ta de lut,
Simteam in mine murmurul pelagic,
Al sfintelor creatii de-nceput.
Vedeam cum peste vremuri se inalta
Statuia ta de aur greu, masiv,
Cum serioase veacuri se descalta
Si-ngenunchiate randuri, submisiv,
La soclul tau dumnezeiesc asteapta
Sa le intinzi cu zambet linistit
Spre sarutare adorata dreapta
'Nainte de-a se sterge-n infinit.
O, de-am fi stat alaturi doar o ora,
Ai fi ramas in auriul vis
Ca o eterna, roza, aurora
De neinteles, de nedescris.
Ireversibil s-a incheiat povestea
Si nici nu stiu de ai sa mai citesti
Din intamplare randurile-acestea
In care as vrea sa fii ce nu mai esti.
N-am sa strivesc eu visul sub picioare,
N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.
As fi putut sa spun:"Esti ca oricare",
Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.
De-ar fi mocirla-n jurul tau cat haul,
Tu vei ramane nufarul de nea
Ce-l oglideste beat de pofte taul
Ce-l tine, candid, amintirea mea.
Vei fi acolo pururi neintinata,
Te voi iubi mereu, fara cuvant,
Si lumea n-o sa stie niciodata
De ce nu pot mai mult femei sa cant.
Acolo, sub lumina de mister,
Scaldata-n apa visurilor, lina,
Vei sta, iubita, ca-ntru-un colt de cer
O stea de seara blanda si senina.
Iar cand viata va fi rea cu tine,
Cand or sa te improaste cu noroi
Tu fugi in lumea visului la mine,
Vom fi acolo, singuri, amandoi.
Cu lacrimi voi spala eu orice pata,
Cu versuri nemaiscrise te mangai.
In dulcea lor cadenta leganata
Te vei simti ca-n visul tau dintai.
Iar de va fi, cum simt mereu de-o vreme,
Sa plec de-aicea, de la voi, curand,
Cand glasul tau vreodata-o sa ma cheme,
Voi reveni la tine din mormant.
Iar de va fi sa nu se poata trece
Pe veci pecetluitele hotare,
M-as zbate-ngrozitor in tarna rece,
Plangand in noaptea mare, tot mai mare.
P.S. Sper ca ai primit mailul meu de acum cateva clipe...nu stiu daca mai pot adauga ceva la zbaterile mele...stii ce ma framanta, stii cum ma simt si cum gandesc, mi-am deschis total sufletul in fata "iubirii" tale...in aceste momente, sper sa am taria sa rezist si sa zambesc fata de cei din jur care nu stiu tumultul sufletului meu...sper sa am si taria sa nu te mai deranjez, dar am facut-o pentru ca mi-ai dat un semn cat de mic...
...sa fii mereu fericita si iubita! Pentru moment, adio, iubirea mea!
Am trait...
...o noapte lunga, zbuciumata si plina de imaginea ta...
...ciudat de aproape mi s-a parut totul...
...te las insa 9 ani si 361 de zile sa te gandesti la mine...
...o sa iti trimit ceva pe mail, sper sa reusesc sa adun tot ce am nevoie...
...vreau sa iti spun inca o data ca te iubesc...si ca meriti iubirea mea...indiferent de faptul ca tu o respingi...
...ciudat de aproape mi s-a parut totul...
...te las insa 9 ani si 361 de zile sa te gandesti la mine...
...o sa iti trimit ceva pe mail, sper sa reusesc sa adun tot ce am nevoie...
...vreau sa iti spun inca o data ca te iubesc...si ca meriti iubirea mea...indiferent de faptul ca tu o respingi...
vineri, 1 august 2008
Nu pot...
...sa iti vorbesc....si nu ma pot intoarce acum ca prieten...
te iubesc pur si simplu prea mult... am nevoie de dragostea ta
Când ai nevoie de dragoste
de Mircea Cartarescu
cand ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste.
cand trebuie sa iubesti nu esti iubit.
cand esti singur nu poti sa scapi de singuratate.
cand esti nefericit nu are sens sa o spui.
cand vrei sa strangi in brate nu ai pe cine.
cand vrei sa dai un telefon sunt toti plecati.
cand esti la pamant cine se intereseaza de tine?
cui ii pasa? cui o sa-i pese vreodata?
fii tu langa mine, gandeste-te la mine.
poarta-te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face gelos,
nu ma parasi, caci n-as mai suporta inca o ruptura.
fii langa mine, tine cu mine.
intelege-ma iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanenta.
hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.
dar nu sper nimic. nu primeste dragoste
cand ai nevoie de dragoste.
cand trebuie sa iubesti nu esti iubit.
cand esti la pamant nici o femeie nu te cunoaste.
te iubesc pur si simplu prea mult... am nevoie de dragostea ta
Când ai nevoie de dragoste
de Mircea Cartarescu
cand ai nevoie de dragoste nu ti se da dragoste.
cand trebuie sa iubesti nu esti iubit.
cand esti singur nu poti sa scapi de singuratate.
cand esti nefericit nu are sens sa o spui.
cand vrei sa strangi in brate nu ai pe cine.
cand vrei sa dai un telefon sunt toti plecati.
cand esti la pamant cine se intereseaza de tine?
cui ii pasa? cui o sa-i pese vreodata?
fii tu langa mine, gandeste-te la mine.
poarta-te tandru cu mine, nu ma chinui, nu ma face gelos,
nu ma parasi, caci n-as mai suporta inca o ruptura.
fii langa mine, tine cu mine.
intelege-ma iubeste-ma, nu-mi trebuie partuze, nici conversatie,
fii iubita mea permanenta.
hai sa uitam regula jocului, sa nu mai stim ca sexul e o jungla.
sa ne atasam, sa ajungem la echilibru.
dar nu sper nimic. nu primeste dragoste
cand ai nevoie de dragoste.
cand trebuie sa iubesti nu esti iubit.
cand esti la pamant nici o femeie nu te cunoaste.
Incerc...
...sa continui sa scriu cate ceva pe blogul asta...poate nu ganduri, poate doar impresii...
...cateodata te intrebi cum poti cataloga o persoana care intra in lucrurile tale personale, cauta, gaseste sentimente, se simte deodata jignita de ce gaseste acolo si chiar rabufneste? nu stiu, nici nu ma intereseaza...insa inca o data sunt dezamagit de persoanele pe care mi le-am apropiat si in timp s-au dovedit false...nu deodata, nu exagerat, dar totusi false si ascunse...
...motivul pentru care am mutat blogul de pe adresa veche este pur personal si nu am nevoie de martori pentru a dezvalui mai departe ce simt...nu inteleg ce cauta multa lume in viata mea...mai ales persoanele care se dovedesc neprietene...cum as putea sa mai am incredere in cineva care doreste sa imi cunoasca cele mai intime sentimente, intrand pe furis pe un blog care este dedicat iubirii altor doua persoane, facandu-se ca nu cunoaste nimic, chiar daca se pretinde prietena apropiata uneia dintre ele?
...nu stiu ce sa mai gandesc...stiam de mult situatia, am tolerat-o, dar speram sa nu se tina dupa tristetea mea...e a mea personala, numai eu decid daca are voie cineva sa intre in ea si sa imi cunoasca sufletul din zilele acestea...
P.S. Cred ca persoana respectiva stie ca eu ii cunosc identitatea dupa cuvintele de mai sus. Ma astept la un singur lucru de la ea: sa nu mai intre aici...alte cuvinte sunt de prisos...
P.S.2. Nu mi-am uitat ingerasul...citeam acum Petrarca...ma gandeam daca ideea lui centrala din poezii este apropiata de situatia mea - de a iubi o femeie enorm, de a o iubi o perioada indelungata... dar de nu a fi niciodata cu ea. Mi se pare foarte trist...mi se potriveste? probabil ca da...
De nu-i iubire tot ce simt, ce-i oare?
Iar daca e, din ce-a fost plamadita?
De-i rea, de ce durerea mi-e-nsortita?
De ce, de-i buna, roadele-s amare?
De-s bucuros sa ard, de ce ma doare?
De nu, la ce mi-e lacrima sortita?
O, vie moarte, dulce rau, ispita,
Cum iesi, desi te-nfrunt, biruitoare?
Nici de ma las in voia ta nu-i bine.
Batut de vanturi fara sat(z), ce-nsala,
plutesc pe-o barca-n larg si ma cutremur,
atat de grea de-eres si totusi goala,
ca nu mai stiu ce vreau, nici ce-i cu mine
si iarna ard si-n toiul verii tremur
...cateodata te intrebi cum poti cataloga o persoana care intra in lucrurile tale personale, cauta, gaseste sentimente, se simte deodata jignita de ce gaseste acolo si chiar rabufneste? nu stiu, nici nu ma intereseaza...insa inca o data sunt dezamagit de persoanele pe care mi le-am apropiat si in timp s-au dovedit false...nu deodata, nu exagerat, dar totusi false si ascunse...
...motivul pentru care am mutat blogul de pe adresa veche este pur personal si nu am nevoie de martori pentru a dezvalui mai departe ce simt...nu inteleg ce cauta multa lume in viata mea...mai ales persoanele care se dovedesc neprietene...cum as putea sa mai am incredere in cineva care doreste sa imi cunoasca cele mai intime sentimente, intrand pe furis pe un blog care este dedicat iubirii altor doua persoane, facandu-se ca nu cunoaste nimic, chiar daca se pretinde prietena apropiata uneia dintre ele?
...nu stiu ce sa mai gandesc...stiam de mult situatia, am tolerat-o, dar speram sa nu se tina dupa tristetea mea...e a mea personala, numai eu decid daca are voie cineva sa intre in ea si sa imi cunoasca sufletul din zilele acestea...
P.S. Cred ca persoana respectiva stie ca eu ii cunosc identitatea dupa cuvintele de mai sus. Ma astept la un singur lucru de la ea: sa nu mai intre aici...alte cuvinte sunt de prisos...
P.S.2. Nu mi-am uitat ingerasul...citeam acum Petrarca...ma gandeam daca ideea lui centrala din poezii este apropiata de situatia mea - de a iubi o femeie enorm, de a o iubi o perioada indelungata... dar de nu a fi niciodata cu ea. Mi se pare foarte trist...mi se potriveste? probabil ca da...
De nu-i iubire tot ce simt, ce-i oare?
Iar daca e, din ce-a fost plamadita?
De-i rea, de ce durerea mi-e-nsortita?
De ce, de-i buna, roadele-s amare?
De-s bucuros sa ard, de ce ma doare?
De nu, la ce mi-e lacrima sortita?
O, vie moarte, dulce rau, ispita,
Cum iesi, desi te-nfrunt, biruitoare?
Nici de ma las in voia ta nu-i bine.
Batut de vanturi fara sat(z), ce-nsala,
plutesc pe-o barca-n larg si ma cutremur,
atat de grea de-eres si totusi goala,
ca nu mai stiu ce vreau, nici ce-i cu mine
si iarna ard si-n toiul verii tremur
marți, 29 iulie 2008
De ce te iubesc...
…pentru ca pot sa fiu eu insumi cand "sunt" cu tine
...pentru ca ma faci fericit
...pentru ca m-ai iertat de atatea ori si pentru ca ma vei ierta, probabil, si de acum inainte
...pentru ca tu si eu putem crea inca, nu este timpul trecut, clipe magice
...pentru ca gandul la tine ma umple cu un sentiment minunat
…pentru ca, desi ai avut ocazia, nu ai renuntat nicicand la mine si asta te apropie mai mult de inima mea…
…pentru ca ai fost persoana care, fiind mandra ca esti prietena mea, ai scos la iveala ce este mai bun din mine, lucruri care le uitasem si le redescopar si care, mai ales, imi plac
…pentru ca de fiecare data cand apari pe mess, pe mail, la telefon, inima mea se opreste ca apoi sa bata mai tare si mai tare, iar picioarele imi tremura
...pentru ca te visez des si mereu simpatic, ma trezesc diminetile cu zambetul pe buze, alaturi de tine, iar tu esti cauza fericirii mele
...pentru ca esti blonda, frumoasa si, privind pozele de la tine, ma pierd in ochii tai
…pentru ca, alaturi de tine, impreuna, putem amandoi sa infruntam lumea si sa o incercam sa o schimbam
...pentru ca putinele tale cuvinte despre noi, gesturile pe care le faci, imi dovedesc de multe ori cat de mult iti pasa de mine
...pentru ca m-ai dat gata
...pentru ca radem mult impreuna
...pentru ca esti blanda mereu cu mine
...pentru ca esti prinsa in aceeasi cursa ca si mine
...pentru ca esti foarte ambitioasa
...pentru ca esti ciudata
...pentru ca suntem doi mofturosi si rasfatati si pentru ca ne potrivim atat de bine, incat multa vreme te-ai intrebat “cum ar fi fost daca...”
...pentru ca esti inchisa de multe ori in tine si vreau sa caut cheia spre sufletul tau, sa te fac fericita si sa infloresti zambind
...pentru ca te ascunzi si ne ascundem de cei din jur pentru a fi impreuna
...pentru ca ador momentele cand gasesc un mesaj de la tine
...pentru ca esti inteligenta
...pentru ca ma apreciezi
...pentru ca ma calmezi in zilele de furtuna, pentru ca m-ai facut mai cuminte si ma determini sa disting binele de rau
...pentru ca avem amintiri impreuna
...pentru ca suntem departe unul de celalalt, dar asta nu te impiedica sa fii in inima mea si nici sa ma saruti fara sa ma atingi
...pentru ca nu poti fi niciodata a mea cu adevarat, pentru ca niciodata nu mi-ai apartinut
...pentru ca tresar cand aud vocea ta
...pentru ca nu ma pot lipsi de prezenta ta in viata mea
...pentru ca te pot iubi, fara sa regret nici o clipa
...pentru ca as astepta ani intregi ca sa ma iubesti si tu
...pentru ca, poate, motivele de mai sus nu sunt reprezentative...pentru ca imi place de TINE...fara amanunte si dulcegarii...ma faci sa ma simt “altfel”
...pentru ca te iubesc
...pentru ca ma faci fericit
...pentru ca m-ai iertat de atatea ori si pentru ca ma vei ierta, probabil, si de acum inainte
...pentru ca tu si eu putem crea inca, nu este timpul trecut, clipe magice
...pentru ca gandul la tine ma umple cu un sentiment minunat
…pentru ca, desi ai avut ocazia, nu ai renuntat nicicand la mine si asta te apropie mai mult de inima mea…
…pentru ca ai fost persoana care, fiind mandra ca esti prietena mea, ai scos la iveala ce este mai bun din mine, lucruri care le uitasem si le redescopar si care, mai ales, imi plac
…pentru ca de fiecare data cand apari pe mess, pe mail, la telefon, inima mea se opreste ca apoi sa bata mai tare si mai tare, iar picioarele imi tremura
...pentru ca te visez des si mereu simpatic, ma trezesc diminetile cu zambetul pe buze, alaturi de tine, iar tu esti cauza fericirii mele
...pentru ca esti blonda, frumoasa si, privind pozele de la tine, ma pierd in ochii tai
…pentru ca, alaturi de tine, impreuna, putem amandoi sa infruntam lumea si sa o incercam sa o schimbam
...pentru ca putinele tale cuvinte despre noi, gesturile pe care le faci, imi dovedesc de multe ori cat de mult iti pasa de mine
...pentru ca m-ai dat gata
...pentru ca radem mult impreuna
...pentru ca esti blanda mereu cu mine
...pentru ca esti prinsa in aceeasi cursa ca si mine
...pentru ca esti foarte ambitioasa
...pentru ca esti ciudata
...pentru ca suntem doi mofturosi si rasfatati si pentru ca ne potrivim atat de bine, incat multa vreme te-ai intrebat “cum ar fi fost daca...”
...pentru ca esti inchisa de multe ori in tine si vreau sa caut cheia spre sufletul tau, sa te fac fericita si sa infloresti zambind
...pentru ca te ascunzi si ne ascundem de cei din jur pentru a fi impreuna
...pentru ca ador momentele cand gasesc un mesaj de la tine
...pentru ca esti inteligenta
...pentru ca ma apreciezi
...pentru ca ma calmezi in zilele de furtuna, pentru ca m-ai facut mai cuminte si ma determini sa disting binele de rau
...pentru ca avem amintiri impreuna
...pentru ca suntem departe unul de celalalt, dar asta nu te impiedica sa fii in inima mea si nici sa ma saruti fara sa ma atingi
...pentru ca nu poti fi niciodata a mea cu adevarat, pentru ca niciodata nu mi-ai apartinut
...pentru ca tresar cand aud vocea ta
...pentru ca nu ma pot lipsi de prezenta ta in viata mea
...pentru ca te pot iubi, fara sa regret nici o clipa
...pentru ca as astepta ani intregi ca sa ma iubesti si tu
...pentru ca, poate, motivele de mai sus nu sunt reprezentative...pentru ca imi place de TINE...fara amanunte si dulcegarii...ma faci sa ma simt “altfel”
...pentru ca te iubesc
luni, 28 iulie 2008
Ma gandeam...
...cum sa abordez ziua de astazi...sa fiu tot distant, ca in ultimul timp, sa imi infrang din nou sentimentele, sperand (a cata oara?) sa nu izbucnesc in dorul nebun ce ma tine aproape de tine...imi aduc aminte de Poesis..."iubind, treci prin viata ca un nor"...
"O viaţă fără dragoste este asemenea unui an fără primăvară." (Proverb suedez)
...sau sa iti spun, ma gandeam de dimineata, ca "te iubesc" imediat cum intri sa vorbesti cu mine, sperand la nesperat...sperand ca imi vei raspunde, ca am patruns din nou in inima ta sau m-ai regasit pentru ca nu ma pierdusei niciodata
...probabil ai citit cuvintele de ieri si totusi, totul a ramas la fel...
...poate exagerez, dar erai raza de soare pentru care veneam aici...
"Când o uşă a fericirii se închide, o alta se deschide; dar adeseori ne uităm atât de mult la uşa închisă, că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi."(Helen Adams Keller)
"Alergăm după fericire până departe, fie pe mare, fie pe uscat; iar fericirea e aici, aproape." (Horaţiu)
Imi e dor de tine...
duminică, 27 iulie 2008
O poveste si o noapte lunga...
...intr-adevar, o noapte prea lunga, inceputa cu tine in gand si posibilitatea intalnirii noastre in toamna...pentru ca apoi sa te visez intreaga noapte, in momente atat de dulci, incat m-am trezit plin de speranta si plin de indoieli...nu mai stiu ce sa cred, nu mai stiu cum sa imi infranez din nou dorinta de a te atrage mai aproape de sufletul meu...
...iar eram impreuna, iar ne tineam de mana, iar ne sarutam, iti vorbeam in timp ce tu stateai pe canapea si eu iti mangaiam parul...eram pierdut in ochii tai, tu te gandeai, dar imi apartineai...nu vroiam sa ma mai trezesc, iar cand am facut-o, gandul era tot la tine...de mult timp nu am mai experimentat aceasta stare...sa vreau sa vin sa iti vorbesc, sa iti marturisesc din nou ce simt, cat de mult as vrea sa ma iubesti la fel...
Povestea: Un medic spunea odată: "Practic medicina de 30 de ani şi am prescris multe la viaţa mea. Dar cu timpul am aflat că ceea ce vindecă cel mai bine problemele oamenilor este medicamentul numit iubire." "Şi dacă nu funcţionează?", a fost întrebat de cineva. "Dublează doza", a răspuns el.
...mai sunt multe de spus...mi se pare ca ziua de azi (sau noaptea trecuta) m-a pus in fata unei alternative: sa iti cer sa continuam discutia de ieri si sa mi te apropii din nou, dar de fapt apropierea o hotarasti doar tu, fara sa am vreun cuvant de spus...sau sa plec din nou, pentru ca imi dau seama ca te iubesc prea mult, imi doresc sa imi fii mai aproape, macar ca in visul meu, mi-as dori sa te aud ca "ma iubesti mai mult decat se cuvine", ca si tu ai momente cand doresti ca sa iti fiu aproape, sprijin momentelor de tristete si martor al celor de fericire...
...imi dau seama ca sufletul meu e iar in cumpana si mi-as dori sa ma refugiez in bratele tale...ma vei primi?
...iar eram impreuna, iar ne tineam de mana, iar ne sarutam, iti vorbeam in timp ce tu stateai pe canapea si eu iti mangaiam parul...eram pierdut in ochii tai, tu te gandeai, dar imi apartineai...nu vroiam sa ma mai trezesc, iar cand am facut-o, gandul era tot la tine...de mult timp nu am mai experimentat aceasta stare...sa vreau sa vin sa iti vorbesc, sa iti marturisesc din nou ce simt, cat de mult as vrea sa ma iubesti la fel...
Povestea: Un medic spunea odată: "Practic medicina de 30 de ani şi am prescris multe la viaţa mea. Dar cu timpul am aflat că ceea ce vindecă cel mai bine problemele oamenilor este medicamentul numit iubire." "Şi dacă nu funcţionează?", a fost întrebat de cineva. "Dublează doza", a răspuns el.
...mai sunt multe de spus...mi se pare ca ziua de azi (sau noaptea trecuta) m-a pus in fata unei alternative: sa iti cer sa continuam discutia de ieri si sa mi te apropii din nou, dar de fapt apropierea o hotarasti doar tu, fara sa am vreun cuvant de spus...sau sa plec din nou, pentru ca imi dau seama ca te iubesc prea mult, imi doresc sa imi fii mai aproape, macar ca in visul meu, mi-as dori sa te aud ca "ma iubesti mai mult decat se cuvine", ca si tu ai momente cand doresti ca sa iti fiu aproape, sprijin momentelor de tristete si martor al celor de fericire...
...imi dau seama ca sufletul meu e iar in cumpana si mi-as dori sa ma refugiez in bratele tale...ma vei primi?
sâmbătă, 26 iulie 2008
vineri, 25 iulie 2008
In apus de soare...
...ma gandesc la tine si la cat de bine se potrivesc gandurile noastre...candva ne imaginam povesti despre noi doi, visam unul la intalnirea dintre noi si la cat de mult ne-am fi apropiat...eu iti povesteam, tu zambeai, eu continuam si nu ma opreai, doar zambeai din nou...
...acum ne-am indepartat, pastram prietenia, dar si aparentele, ne temem sa discutam, simt asta in fiecare gest al meu, cateodata si in ale tale...
...azi, pe cand am plecat cateva clipe pentru a-mi fierbe cafeaua...ma gandeam: sa o intreb ce mai simte, daca i-a fost vreo clipa in ultima luna dor de mine...aceleasi ganduri ma opreau pentru a nu strica inca o data frumoasele momente de prietenie...sau poate iti doresti sa te intreb eu, sa pornesc inca o discutie?...probabil nu...
...nu ramane decat sa iti daruiesc cateva sarutari si cateva apusuri de soare...
...acum ne-am indepartat, pastram prietenia, dar si aparentele, ne temem sa discutam, simt asta in fiecare gest al meu, cateodata si in ale tale...
...azi, pe cand am plecat cateva clipe pentru a-mi fierbe cafeaua...ma gandeam: sa o intreb ce mai simte, daca i-a fost vreo clipa in ultima luna dor de mine...aceleasi ganduri ma opreau pentru a nu strica inca o data frumoasele momente de prietenie...sau poate iti doresti sa te intreb eu, sa pornesc inca o discutie?...probabil nu...
...nu ramane decat sa iti daruiesc cateva sarutari si cateva apusuri de soare...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
