...rea...
...nu iti pasa oare deloc de ce simt?...si mai ales ca totul e pentru tine, in dragostea asta nu sunt egoist deloc...din nou, dezamagit, dar nu-i asa ca nu conteaza?....
(Ganduri pe care nu le vrei rostite)
miercuri, 10 septembrie 2008
Citat...
"Sa fii plin de admiratie si departe de orice invidie; sa te inveselesti in mare masura de binele altora; sa iubesti cu o asemenea generozitate a inimii incat dragostea ta sa fie o posesiune draga in absenta rautatii; acestea sunt daruri ale soartei, daruri pe care banii nu le pot cumpara. Cel care are asemenea comoara se va bucura de Univers ca si cum acesta i-ar apartine si ii va ajuta si pe altii sa se bucure alaturi de el."
marți, 9 septembrie 2008
Mi te imaginez citind...
”Mă gîndesc adeseori la acea carte de la subsoara Marcelei, fata izgonită de la fabrica de ciocolată Maršner-Orion, la conţinutul paginilor transferat în capul ei meditativ şi trufaş, cap frumos, cu ochi frumoşi, care cu un an în urmă n-aveau încă nimic frumos, şi, cu toate astea, mulţumită profesorului de franceză, căci el o transformase pe această fată în frumoasa cu carte la subsoară, şi eu mi-o imaginam spălîndu-şi mîinile cu toată grija înainte de a desface scoarţele cărţii, ca apoi să apuce cu religiozitate între degetele ei curate pagină după pagină ca pe un obiect sfînt, căci mi-a fost destul s-o văd cu cîtă sfinţenie purta pe stradă acea carte – gînditoare, cu mersu-i elegant şi maiestuos, aducea pe dinafară cu bradul lutierilor, în timp ce farmecul secret răsuna dinlăuntrul ei…”
(Bohumil Hrabal-L-am servit pe regele Angliei)
(Bohumil Hrabal-L-am servit pe regele Angliei)
Intr-adevar...
...dupa discutia cu tine, ne-am mai linistit amandoi...de ce?...
...pentru ca, in ciuda problemelor pe care le ai, ieri ai reusit sa nu fii distanta si sa tii la sentimentele mele...daca ai face asa in fiecare zi, poate nu s-ar ivi momente asa de triste...pentru amandoi...
...chiar daca imi doresc atat de mult iubirea ta, o sa incerc din nou sa o suprim pe a mea...imi va lua ceva timp, dar e calea pe care vrei sa o urmez...
...in incheiere, ceva care am citit azi si mi-a placut...
"Am întâlnit numeroase situatii care se cer a fi analizate cât mai rapid, uneori chiar la momentul aparitiei lor, si care reclamă decizii importante. De obicei, dacă e vorba de o schimbare pe termen lung sau care îmi afectează întreaga viată, stau în cumpănă o perioadă mai îndelungată. Dar chiar si atunci, răspunsul vine pe baza unei intuitii din ultimele clipe. Si, ca să vezi, se dovedeste a fi o alegere care mă ajută să evoluez. Pentru că, chiar dacă ratiunea se opune, există un argument mai puternic decât conexiunea neuronilor, care ne îndrumă viata.
Nu de putine ori, persoane care simt apropierea primejdiei si care au încredere in propriul lor ghid interior reusesc să evite în mod miraculos mâna sortii. Aici intră în ecuatie si credinta că anumite variabile din viata aceasta au fost prestabilite, dar, chiar si în caz contrar, tot mai indicat ar fi să cazi stiind, simtind, că e nevoie de această cădere pentru a creste, decât să blamezi lumea si universul că ar complota împotriva ta. Dacă am considera persoanele din anturajul nostru, situatiile cu care ne confruntăm, chiar si felul cum arătăm si vorbim, ca fiind propriile alegeri, făcute înainte de a ne naste, ne-ar fi mult mai usor să ne concentrăm pe cum să fac să, decât pe dacă ar fi fost. Prima atitudine nu doar că este mai logică din toate punctele de vedere, dar ne ajută pe deasupra să ne ascutim simturile pentru a intercepta mesajele provenite din inima Universului si care ne-ar ajuta, eventual, să ne corectăm traiectoria în concordanta cu legile Sale. Suntem nu doar niste transmitători, care dictează, întocmind si abrogând legi, dar si receptori care, la rândul lor, ar trebui să ia în considerare regulile ce păstrează armonia în corpul gigantic numit lumea noastră. (Ludmila Ursu, in Raspandacul)
Noi suntem înclinati în mod natural - si educati în mod iresponsabil - să credem că, pentru chiverniseala destinului nostru, nu ne sunt trebuincioase decât împrejurări favorabile, bunătăti, răsfături si noroace. Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun esec. Si nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobste, ca un produs de cofetărie. (Andrei Plesu)
...pentru ca, in ciuda problemelor pe care le ai, ieri ai reusit sa nu fii distanta si sa tii la sentimentele mele...daca ai face asa in fiecare zi, poate nu s-ar ivi momente asa de triste...pentru amandoi...
...chiar daca imi doresc atat de mult iubirea ta, o sa incerc din nou sa o suprim pe a mea...imi va lua ceva timp, dar e calea pe care vrei sa o urmez...
...in incheiere, ceva care am citit azi si mi-a placut...
"Am întâlnit numeroase situatii care se cer a fi analizate cât mai rapid, uneori chiar la momentul aparitiei lor, si care reclamă decizii importante. De obicei, dacă e vorba de o schimbare pe termen lung sau care îmi afectează întreaga viată, stau în cumpănă o perioadă mai îndelungată. Dar chiar si atunci, răspunsul vine pe baza unei intuitii din ultimele clipe. Si, ca să vezi, se dovedeste a fi o alegere care mă ajută să evoluez. Pentru că, chiar dacă ratiunea se opune, există un argument mai puternic decât conexiunea neuronilor, care ne îndrumă viata.
Nu de putine ori, persoane care simt apropierea primejdiei si care au încredere in propriul lor ghid interior reusesc să evite în mod miraculos mâna sortii. Aici intră în ecuatie si credinta că anumite variabile din viata aceasta au fost prestabilite, dar, chiar si în caz contrar, tot mai indicat ar fi să cazi stiind, simtind, că e nevoie de această cădere pentru a creste, decât să blamezi lumea si universul că ar complota împotriva ta. Dacă am considera persoanele din anturajul nostru, situatiile cu care ne confruntăm, chiar si felul cum arătăm si vorbim, ca fiind propriile alegeri, făcute înainte de a ne naste, ne-ar fi mult mai usor să ne concentrăm pe cum să fac să, decât pe dacă ar fi fost. Prima atitudine nu doar că este mai logică din toate punctele de vedere, dar ne ajută pe deasupra să ne ascutim simturile pentru a intercepta mesajele provenite din inima Universului si care ne-ar ajuta, eventual, să ne corectăm traiectoria în concordanta cu legile Sale. Suntem nu doar niste transmitători, care dictează, întocmind si abrogând legi, dar si receptori care, la rândul lor, ar trebui să ia în considerare regulile ce păstrează armonia în corpul gigantic numit lumea noastră. (Ludmila Ursu, in Raspandacul)
Noi suntem înclinati în mod natural - si educati în mod iresponsabil - să credem că, pentru chiverniseala destinului nostru, nu ne sunt trebuincioase decât împrejurări favorabile, bunătăti, răsfături si noroace. Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun esec. Si nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobste, ca un produs de cofetărie. (Andrei Plesu)
luni, 8 septembrie 2008
E noapte...
...si ma gandeam sa iti scriu cateva cuvinte...
....m-am gandit deseori la tine in seara (noaptea) asta...m-am gandit deseori daca iubirea noastra (sau mai mult a mea) merita aceste clipe?.,..clipe cand te-as vrea alaturi, cand as dansa cu tine, cand ai zambi pentru mine...ma uit la femeile din jur...unele sunt distante, unele sunt reci, unele sunt plictisite de atmosfera...cand ma uitam la ele, ma gandeam sincer daca pe tine te-as putea face sa zambesti tot timpul...nu eram sigur, dar speram ca ar fi asa...si ca m-as stradui sa te fac cea mai fericita...
...probabil de multe ori nu crezi in cuvintele mele...desi ele vin din suflet (chiar cred in ceea ce spun), nu te increzi sau nu vrei sa faci asta....
...insa ce sa fac eu?...sa te iubesc mereu amagindu-ma ca ma vei iubi, fara sa te ascunzi, sa imi spui fara sa o cer, ca vei simti ce mult insemni pentru mine...
...stii oare cat ma doare orice cuvant pe care incerc sa ti-l smulg...
...nu stiu daca mai am ceva sa iti spun...doar ca te simt nepasatoare, rece si prea incorsetata in principii ce nu isi au rostul intr-o dragoste adevarata (oare simti la fel?-oare de ce simt ca nu vei raspunde?)...
...sa stii ca te iubesc cu toata fiinta mea, chiar daca nu crezi asta...
...voi incerca de maine (azi?!) sa ma indepartez....am motive sa fac asta...voi astepta insa un mesaj de la tine in care sa imi spui ce simti...ca ma iubesti sau ca nu...si nu ca prieten....ci ce simti...vei putea oare? ma vei minti? vei evita adevarul...sau doar ma iubesti ca prieten si totul e in zadar?...cantareste....fii sincera...fii in fiecare zi asa...am prea multe sa iti spun si simt ca ma vei dezamagi din nou...
am nevoie de dragostea ta, nu de indiferenta...am nevoie de dulcetea sufletului tau, asa cum este el cu adevarat, nu cum il lasi tu sa se intrevada...am nevoie de sentimente, nu de nepasare...
...te iubesc prea mult incat sa nu pretind acelasi lucru..
duminică, 7 septembrie 2008
sâmbătă, 6 septembrie 2008
Strofe pentru o fata nepasatoare...
Voiculescu, Vasile - Strofe pentru o fata
Stiu de ce esti alba si nepasatoare …
Carnea ta e suflet inghetat; de ger,
Aburii stau inca si ninsoare
Toata dimineata zilei lui prier.
Gerul diminetii si-al copilariei
Dainuieste-n tine, dezmortit putin …
Sanii duri, doi turturi, spun din cretul iei
Prourul vietii rece si senin.
Carnea ti-e de suflet, sufletul de carne,
Unul si acelasi sloi, de ce sa-l rup?
N-a-nceput in aburi gheata sa se-ntoarne,
Alba, numai suflet, suflet inca trup!…
Dar, incet, sub ochiul soarelui de vara,
Molesita-n zambet, sau in lacrimi noi,
Toata amintirea stransa-n carnea clara
Aburind, sui-va sufletul inapoi …
Izvorasc din carne sufletele oare?
Stiu atat, ca daca astazi esti de stei,
Carnea-nduiosata si-atotstiutoare
Iti va face-un suflet din topirea ei.
Stiu de ce esti alba si nepasatoare …
Carnea ta e suflet inghetat; de ger,
Aburii stau inca si ninsoare
Toata dimineata zilei lui prier.
Gerul diminetii si-al copilariei
Dainuieste-n tine, dezmortit putin …
Sanii duri, doi turturi, spun din cretul iei
Prourul vietii rece si senin.
Carnea ti-e de suflet, sufletul de carne,
Unul si acelasi sloi, de ce sa-l rup?
N-a-nceput in aburi gheata sa se-ntoarne,
Alba, numai suflet, suflet inca trup!…
Dar, incet, sub ochiul soarelui de vara,
Molesita-n zambet, sau in lacrimi noi,
Toata amintirea stransa-n carnea clara
Aburind, sui-va sufletul inapoi …
Izvorasc din carne sufletele oare?
Stiu atat, ca daca astazi esti de stei,
Carnea-nduiosata si-atotstiutoare
Iti va face-un suflet din topirea ei.
Franturi...
Da-mi, Doamne
cuvantul
sa-l lovesc de stanci
vazul si auzul sa trimit
cercetasi printre prieteni
dar, mai bine
lasa-mi
DRAGOSTEA!
Fara ea
nu voi putea urca
treptele ce ma vor duce
in adancul sufletelor...
cuvantul
sa-l lovesc de stanci
vazul si auzul sa trimit
cercetasi printre prieteni
dar, mai bine
lasa-mi
DRAGOSTEA!
Fara ea
nu voi putea urca
treptele ce ma vor duce
in adancul sufletelor...
vineri, 5 septembrie 2008
joi, 4 septembrie 2008
Esti...
... rea un pic, stii? Nu poti face persoana pe care o iubesti (poate!?!) sa zambeasca in fiecare zi (si noapte)?
Reao! M-ai supi...dar o sa imi treaca, ca de obicei...si ma enervezi...cand o sa imi spui cuvinte dulci fara sa ti le ceri eu...crezi ca mie imi e usor?...reao (din nou)...
Oare ma iubesti, oare simti? Oare nu e totul datorita imaginatiei mele? Oare nu sunt cuvintele tale doar un raspuns la ale mele, fara complicatii si fara sentimente?
Vreau sa fii tu, asa e, doar un pic altfel...vreau sa ma iubesti, vreau sa simt, vreau sa imi spui ca ma iubesti fara sa iti cer asta, vreau sa imi spui da sau nu si sa fii mai sincera decat ai fost cu oricine altcineva...nu o sa iti cer mai mult decat sa imi marturisesti iubire...
Vreau sa te schimbi...e o alta iubire (daca e!), una care poate fi perfecta si care poate fi cea pe care ai asteptat-o...
Si eu m-am schimbat datorita tie...
Nu imi dezamagi gandurile, vreau sufletul tau...
Nu imi dezamagi intrebarile, vreau raspunsuri...
Nu fii rea vineri, vreau dulceata ta...
Spune-mi ca ma iubesti maine, nu o sa stiu cat si cum...incearca pentru mine, pentru noi, pentru tine, sa faci iubirea asta posibila daca o simti...nu daca se poate, nu daca nu vom fi niciodata impreuna, nu daca e impotriva convenientelor sociale, ci doar daca simti...
Fii sincera cu tine si cu sufletul tau...nu cu mine, poate ca nu merit...
Iar daca tu simti ce simt si eu, iti promit un singur lucru (si stii ca nu promit lucruri in care nu cred): ca nu o sa te dezmagesc niciodata si nu o sa dezamagesc iubirea noastra...
Reao! M-ai supi...dar o sa imi treaca, ca de obicei...si ma enervezi...cand o sa imi spui cuvinte dulci fara sa ti le ceri eu...crezi ca mie imi e usor?...reao (din nou)...
Oare ma iubesti, oare simti? Oare nu e totul datorita imaginatiei mele? Oare nu sunt cuvintele tale doar un raspuns la ale mele, fara complicatii si fara sentimente?
Vreau sa fii tu, asa e, doar un pic altfel...vreau sa ma iubesti, vreau sa simt, vreau sa imi spui ca ma iubesti fara sa iti cer asta, vreau sa imi spui da sau nu si sa fii mai sincera decat ai fost cu oricine altcineva...nu o sa iti cer mai mult decat sa imi marturisesti iubire...
Vreau sa te schimbi...e o alta iubire (daca e!), una care poate fi perfecta si care poate fi cea pe care ai asteptat-o...
Si eu m-am schimbat datorita tie...
Nu imi dezamagi gandurile, vreau sufletul tau...
Nu imi dezamagi intrebarile, vreau raspunsuri...
Nu fii rea vineri, vreau dulceata ta...
Spune-mi ca ma iubesti maine, nu o sa stiu cat si cum...incearca pentru mine, pentru noi, pentru tine, sa faci iubirea asta posibila daca o simti...nu daca se poate, nu daca nu vom fi niciodata impreuna, nu daca e impotriva convenientelor sociale, ci doar daca simti...
Fii sincera cu tine si cu sufletul tau...nu cu mine, poate ca nu merit...
Iar daca tu simti ce simt si eu, iti promit un singur lucru (si stii ca nu promit lucruri in care nu cred): ca nu o sa te dezmagesc niciodata si nu o sa dezamagesc iubirea noastra...
Vreau sa iti spun...
...doar cateva cuvinte, sunt foarte obosit si inca muncesc la ceea ce mi-ai scris in ultimul tau mail...
...iti multumesc ca ai inceput sa iti impartasesti dragostea, chiar daca uneori sunt poate prea pisalog si "te silesc" sa imi spui mai des ca ma iubesti, sunt insistent desi nu meriti asta...
...ma faci fericit, zambesc, zburd iar, colegele ma apreciaza, dar cuvintele tale imi sunt cele mai apropiate sufletului...
...asa ca iubeste-ma...dragostea este facuta ca sa fie impartasita...iar tu sa stii ca...si astazi te iubesc mai mult decat ieri si mai putin decat maine...
...iti multumesc ca ai inceput sa iti impartasesti dragostea, chiar daca uneori sunt poate prea pisalog si "te silesc" sa imi spui mai des ca ma iubesti, sunt insistent desi nu meriti asta...
...ma faci fericit, zambesc, zburd iar, colegele ma apreciaza, dar cuvintele tale imi sunt cele mai apropiate sufletului...
...asa ca iubeste-ma...dragostea este facuta ca sa fie impartasita...iar tu sa stii ca...si astazi te iubesc mai mult decat ieri si mai putin decat maine...
miercuri, 3 septembrie 2008
marți, 2 septembrie 2008
Citat (trist?)
"Cel care te face sa plangi nu-ti merita lacrimile, iar cel care le merita nu te va face niciodata sa plangi"...
luni, 1 septembrie 2008
A venit toamna...
...printre noi...
...nu vreau sa ne pierdem, de aceea sunt asa cum am fost azi...e ceva deosebit intre noi...asa ca iti spun ca in seara asta mi-a fost dor de tine...de ce sper la acel "si eu" cat mai des? nu stiu, poate din cauza ca si iubirea ta are nevoie de exprimare...exprimarea ei catre mine...
...ma simt asa de bine cand ma gandesc ca nu suntem doar prieteni si ca suntem atat de departe fizic incat ne putem permite o iubire fara prejudecati...fii a mea in felul asta si voi incerca in fiecare clipa sa iti aduc sufletelul mai aproape de fericire...in clipele cand esti doar a mea (si sunt destule si acelea), sa radiezi, sa zambesti, sa te simti implinita, fericita...merita...si meriti...
...si, mai ales, Ingeras...nu uita ca si maine ma iubesti asa cum m-ai iubit si aseara si azi...iar eu, ca si tine, am nevoie sa stiu asta...
...nu vreau sa ne pierdem, de aceea sunt asa cum am fost azi...e ceva deosebit intre noi...asa ca iti spun ca in seara asta mi-a fost dor de tine...de ce sper la acel "si eu" cat mai des? nu stiu, poate din cauza ca si iubirea ta are nevoie de exprimare...exprimarea ei catre mine...
...ma simt asa de bine cand ma gandesc ca nu suntem doar prieteni si ca suntem atat de departe fizic incat ne putem permite o iubire fara prejudecati...fii a mea in felul asta si voi incerca in fiecare clipa sa iti aduc sufletelul mai aproape de fericire...in clipele cand esti doar a mea (si sunt destule si acelea), sa radiezi, sa zambesti, sa te simti implinita, fericita...merita...si meriti...
...si, mai ales, Ingeras...nu uita ca si maine ma iubesti asa cum m-ai iubit si aseara si azi...iar eu, ca si tine, am nevoie sa stiu asta...
duminică, 31 august 2008
Poate...
...nu o sa te-nteleg niciodata pentru ca nu ma lasi sa fac asta...de pilda, nu inteleg momentele cand esti rece si distanta, cand cu o zi inainte ma iubeai...
Maria Radu - Dorul.mp3
Maria Radu - Dorul.mp3
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
