...de azi-noapte a fost cam neasteptat, plin de pasiune si erotism...m-a mirat de ce mi-ai aparut din nou dupa atata timp si intr-un fel atat de dulce...
...sunt multe nopti in care nu-mi amintesc nimic, altele in care imi amintesc decat crampeie, unele in care fiecare vis are o viata aparte si mi-l pot aminti si il pot continua cu ochii deschisi...
...in aceasta noapte nu a fost decat unul...plin cu tine si prea dulce...inca il simt aievea, sunt pierdut in gandurile lui, ma simt din nou pierdut in dorinta de a ma apropia de tine...
...nu stiu prea multe despre felul in care se formeaza visele, stiu ca discutam acum ceva timp despre Freud si dorinta de a-l reciti, desi el nu a descoperit decat interpretarea lor si nu izvorul lor...ieri am fost la cumparaturi si, pe drum, fiind singur, am recitit mesajul tau de acum vreo jumatate de an, primit dupa ce ti-am povestit visul in care mi-ai aparut atunci...si zambeai...erau timpuri in care relatia noastra nu se complicase, ne gandeam amandoi ca ceea ce e intre noi e ceva simplu, cu prea putine sentimente si ne permiteam sa negociem pana unde putem merge fara a exagera...
...sa fi fost acesta punctul de la care a plecat visul meu?...poate...cum a decurs? de unde a plecat, cum s-a incheiat?
...nu stiu nimic, decat ca a fost un lung sarut pasional, prea sexy pentru a-l descrie, dar atat de tandru incat in nici o clipa nu a trecut pragul pasiunii sexuale, ci a ramas intr-un spatiu al intimitatii calde, care speram sa dureze la nesfarsit...eram unul, cum mai fusesem in primul sarut, din parcul din vis, incremeniti intr-o clipa de dor si de dorinta ca fiecare din noi sa apartina celuilalt...magia unui sarut, plimbandu-ma pe buzele tale, sarutandu-ti fruntea, obrajii, nasul, ochii...un sarut care transmitea din ambele parti "Te iubesc"...sau era "Te doresc"?...timpul inghetase, ne gandeam doar la noi sau poate nu gandeam deloc, prinsi in iubirea noastra de o clipa, dorindu-ne sa ne oprim aici si sa fim fericiti pentru totdeauna...
...inca simt pe buze urmele sarutului tau, a fost asa de viu, incat si acum imi tremura buzele de emotia simtirii atingerilor tale, ale buzelor tale crude asteptand cu dorinta sa ma simti pentru prima data...sarutandu-ti ochii inchisi, pierduti in intunericul simturilor...evadati amandoi din realitate...un moment in care amandoi doream sa ramanem pentru totdeauna...
...sunt multe nopti in care nu-mi amintesc nimic, altele in care imi amintesc decat crampeie, unele in care fiecare vis are o viata aparte si mi-l pot aminti si il pot continua cu ochii deschisi...
...in aceasta noapte nu a fost decat unul...plin cu tine si prea dulce...inca il simt aievea, sunt pierdut in gandurile lui, ma simt din nou pierdut in dorinta de a ma apropia de tine...
...nu stiu prea multe despre felul in care se formeaza visele, stiu ca discutam acum ceva timp despre Freud si dorinta de a-l reciti, desi el nu a descoperit decat interpretarea lor si nu izvorul lor...ieri am fost la cumparaturi si, pe drum, fiind singur, am recitit mesajul tau de acum vreo jumatate de an, primit dupa ce ti-am povestit visul in care mi-ai aparut atunci...si zambeai...erau timpuri in care relatia noastra nu se complicase, ne gandeam amandoi ca ceea ce e intre noi e ceva simplu, cu prea putine sentimente si ne permiteam sa negociem pana unde putem merge fara a exagera...
...sa fi fost acesta punctul de la care a plecat visul meu?...poate...cum a decurs? de unde a plecat, cum s-a incheiat?
...nu stiu nimic, decat ca a fost un lung sarut pasional, prea sexy pentru a-l descrie, dar atat de tandru incat in nici o clipa nu a trecut pragul pasiunii sexuale, ci a ramas intr-un spatiu al intimitatii calde, care speram sa dureze la nesfarsit...eram unul, cum mai fusesem in primul sarut, din parcul din vis, incremeniti intr-o clipa de dor si de dorinta ca fiecare din noi sa apartina celuilalt...magia unui sarut, plimbandu-ma pe buzele tale, sarutandu-ti fruntea, obrajii, nasul, ochii...un sarut care transmitea din ambele parti "Te iubesc"...sau era "Te doresc"?...timpul inghetase, ne gandeam doar la noi sau poate nu gandeam deloc, prinsi in iubirea noastra de o clipa, dorindu-ne sa ne oprim aici si sa fim fericiti pentru totdeauna...
...inca simt pe buze urmele sarutului tau, a fost asa de viu, incat si acum imi tremura buzele de emotia simtirii atingerilor tale, ale buzelor tale crude asteptand cu dorinta sa ma simti pentru prima data...sarutandu-ti ochii inchisi, pierduti in intunericul simturilor...evadati amandoi din realitate...un moment in care amandoi doream sa ramanem pentru totdeauna...
...doar un vis, dar...daca te-as saruta din senin, cum mi-ai raspunde?...inca imi rasar in minte cuvintele din cantecul "Pe sarma" de la Vama- “El o tine in brate, el o tine in brate…ea il saruta…cu ochii inchisi…nimeni nu-i vede…oamenii..nu se uita la cer”...
Cand ai sa-mi iesi in cale iarSa nu-mi spui nici o vorba, doar..
Sa te apropii-ncet, tacut
Sa regasim intr-un sarut
Trecutu-ntreg, imbratisati
Uitand de noi, de toti uitati
Si sa ramanem astfel…dusi
Ca in "Sarutul" lui Brancusi…
Ca in "Sarutul" lui Brancusi…
