Te iubesc fără cuvinte
Când nu îţi spun că te iubesc să ştii că te iubesc mai mult
Eşti un parfum sublim ce-l simt, fără cuvinte...
E uneori prea greu de spus, prefer să tac şi să ascult
Când număr printre picături vechi jurăminte
Când uit să-ţi spun că te iubesc, să nu tresari în visul tău
Şi să nu crezi că te-am pierdut printr-o uitare…
Secundă-ţi sunt într-un abis, eşti clipa sufletului meu
Prin întunericul prea dens te-mbrac în soare
Când nu ţi-am spus că te iubesc, te-am mai iubit încă odată
Şi neştiind că te ador, mi-ai plâns în braţe
Smaraldul trist din ochii tăi m-a tot strigat ca altadată
Lăsând durerea ce-o simţeai să mă agaţe
Când nu-ţi voi spune te iubesc, să ştii că te iubesc din nou
Şi-ţi scriu pe buze un sărut ce nu te minte
Nu mă-nvăţa cum să te chem în noapte cu al meu ecou!
Eu ştiu să-ţi spun că te iubesc fără cuvinte…
(Mariana Eftimie Kabbout)
luni, 29 septembrie 2008
joi, 25 septembrie 2008
miercuri, 24 septembrie 2008
Scrisoare...
Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor... Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod rostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza- le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor... Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod rostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza- le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.
joi, 18 septembrie 2008
Citeam...
...acum ceva zile cuvinte dintr-un articol pe un site pentru fete, l-am pastrat, se pare ca in seara asta am un pic de timp sa iti trimit si tie cateva franturi din el...chiar daca relatia noastra s-a dezvoltat mai frumos in ultimele zile, draga mea...
...sunt zile triste, sunt zile tensionate, obositoare, insa prietenia ta ma ajuta sa zambesc in continuare...
"Se spune ca prietenii sunt cele mai de pret fiinte din viata noastra. Fara ei, am fi mult mai saraci, mai singuri. Dar atunci cand prietenia se transforma in dragoste sau cand ceea ce simti pentru "amicul" tau este mai mult decat o simpla prietenie... poate fi foarte greu, mai ales daca sentimentele nu iti sunt impartasite!
Nu ti s-a intamplat niciodata sa te indragostesti nebuneste de un amic, dar el sa nu simta acelasi lucru pentru tine? Parca cerul se prabuseste si nu poti sa iti imaginezi o clipa fara ca el sa iti fie alaturi, fara sa iti mangaie fata sau sa te stranga de mana atunci cand nu te simti in siguranta...
Ai face orice numai sa ii fii aproape, chiar sa ii si accepti prietenia. Orice clipa petrecuta alaturi de el, pentru tine inseamna foarte mult. Dar oare aceasta este cea mai buna alegere pe care o poti face?
De multe ori ne este foarte greu, aproape imposibil, sa ne ascundem dragostea fata de o persoana. Dar pentru a fi cat mai aproape de ea, esti gata sa accepti sa ii fii amica si sa speri ca poate, intr-o zi, se va arunca in bratele tale? Oare merita acest sacrificiu? Poate vei spune ca pentru dragoste vei face orice, chiar si asta...
Dragostea poate merita orice sacrifiu, insa nu si amagire sau sa traiesti in minciuna. Tu iti doresti sa fiti mai mult decat simpli prieteni, insa el ti-a explicat ca acest lucru nu se poate, pentru ca sentimentele lui de dragoste sunt sortite altei persoane.
Se poate intampla oricand si oricui... si totusi, ce faci in acest caz? Intr-adevar, este o situatie dificila si foarte greu de suportat, dar singurul lucru intelept pe care il poti face este sa te retragi.
Decat sa poti o lupta surda, mai bine te retragi, pentru ca singura persoana care va suferi esti chiar tu. In dragoste nu poti face planuri sau forta pe cineva sa te iubeasca. Se spune ca dragoste fara suferinta nu exista, dar si aceasta sufeinta trebuie impartasita, ca si dragostea. Si nu cred ca vei avea puterea sa iubesti pentru amandoi, sa te minti fara incetare si sa speri la nesfarsit ca el te va iubi candva.
Tu l-ai ales pe el, insa el nu te-a ales pe tine... Dragostea nu poate alege un singur om, pentru ca ar fi mult prea coplesitor, din acest motiv este nevoie de doi!
Este foarte greu sa iti reprimi sentimentele de dragoste, dar si mai grea poate fi suferinta. Situatia trebuie acceptata asa cum este, iar amagirea nu este niciodata o solutie.
Dragostea intre doi prieteni se poate naste oricand, nu o putem controla, important este ca cei doi sa fie pe aceeasi lungime de unda. Relatia de amicitie de dinainte poate fi considerata un atu pentru dragostea ce va urma, dar aceasta trecere amic-iubit poate distruge si o prietenie. Important este ca cei doi sa stie sa gestioneze situatia. "
miercuri, 17 septembrie 2008
Optimism in zile triste...
Este atât de usor să spunem că viata este grea... Sunt multi care afirmă asta zi de zi, cu o anumită plăcere de a mărturisi adevărul trist al vietii lor. Dar viata este asa cum ne-o facem, asa cum o judecăm singuri. Din păcate, putini trec de acest stadiu, la cel care ar urma în mod natural stării de nemultumire: să-si adune puterile pentru a depăsi greutătile ei.
Oricum ar fi viata cuiva, ea păstrează mereu în rezervă căi si solutii care îi stau omului la îndemână, doar să vrea să le folosească. Oricui i se poate întâmpla să ajungă într-o situatie dificilă sau la fundul sacului, si atunci este momentul când se poate decide să urce din nou la suprafată si mai sus. Primul gest trebuie să fie acela de a ridica privirea si a căuta treapta următoare. Oamenii în fata cărora doar ne plângem de greutăti rareori ne pot ajuta, chiar dacă ne iubesc.
Problemele vietii nu sunt menite să ne facă zile grele, noi le dăm puterea asta, dacă ne complacem în atitudinea de victime ale vietii. Mai degrabă, provocările vietii ne pun în situatii în care tocmai acest lucru e necesar, corectarea atitudinii, ca să putem găsi solutii creative, ce uneori pot însemna si mari schimbări în ceea ce facem sau în felul cum trăim.
Trebuie să recâstigăm sentimentele de optimism si sigurantă date de tot ce avem bun în viata noastră: acele lucruri care ne asigură resursele si mediul necesar pentru a face tot ce putem cu ceea ce avem la îndemână. Asta ar fi starea de fericire legată de abundenta de resurse si posibilităti pe care le avem mereu la dispozitie, iar dacă pierdem asta din vedere, atunci îi ia locul în sufletul nostru nemultumirea si deprimarea. Mai bine este să ne concentrăm asupra lucrurilor bune pe care ni le dă viata, decât să ne plângem de cele pe care nu ni le-a dat.
(Adrian Mîndrută-Tănăsescu, in Raspandacul)
Oricum ar fi viata cuiva, ea păstrează mereu în rezervă căi si solutii care îi stau omului la îndemână, doar să vrea să le folosească. Oricui i se poate întâmpla să ajungă într-o situatie dificilă sau la fundul sacului, si atunci este momentul când se poate decide să urce din nou la suprafată si mai sus. Primul gest trebuie să fie acela de a ridica privirea si a căuta treapta următoare. Oamenii în fata cărora doar ne plângem de greutăti rareori ne pot ajuta, chiar dacă ne iubesc.
Problemele vietii nu sunt menite să ne facă zile grele, noi le dăm puterea asta, dacă ne complacem în atitudinea de victime ale vietii. Mai degrabă, provocările vietii ne pun în situatii în care tocmai acest lucru e necesar, corectarea atitudinii, ca să putem găsi solutii creative, ce uneori pot însemna si mari schimbări în ceea ce facem sau în felul cum trăim.
Trebuie să recâstigăm sentimentele de optimism si sigurantă date de tot ce avem bun în viata noastră: acele lucruri care ne asigură resursele si mediul necesar pentru a face tot ce putem cu ceea ce avem la îndemână. Asta ar fi starea de fericire legată de abundenta de resurse si posibilităti pe care le avem mereu la dispozitie, iar dacă pierdem asta din vedere, atunci îi ia locul în sufletul nostru nemultumirea si deprimarea. Mai bine este să ne concentrăm asupra lucrurilor bune pe care ni le dă viata, decât să ne plângem de cele pe care nu ni le-a dat.
(Adrian Mîndrută-Tănăsescu, in Raspandacul)
luni, 15 septembrie 2008
Poveste...
...vazuta azi, care imi aduce aminte (partial) de noi...
...o zi care a curs frumos, cu cuvinte dulci, prietenesti, din pacate, seara ta nu e la fel de linistita...
...o zi care a curs frumos, cu cuvinte dulci, prietenesti, din pacate, seara ta nu e la fel de linistita...
duminică, 14 septembrie 2008
Ca de obicei...
...mi-ai distrus orice speranta...nu mi-ai dat insa nici o solutie cum pot uita dragostea? cum o poti uita pe a ta?...
...sa ma retrag?...
...imi e deja dor de tine, te iubesc...sper ca de maine sa te iubesc mai putin,...
...si chiar meritam, sa stii...si tu la fel...meritam amandoi o altfel de iubire, altfel de senzatii, fericirea...
...sa ma retrag?...
...imi e deja dor de tine, te iubesc...sper ca de maine sa te iubesc mai putin,...
...si chiar meritam, sa stii...si tu la fel...meritam amandoi o altfel de iubire, altfel de senzatii, fericirea...
sâmbătă, 13 septembrie 2008
Nu e...
...mai bine asa, e mai comod si convenabil sa traiesti fara iubire, mai ales pentru tine...
HARA - Vreau
HARA - Vreau
vineri, 12 septembrie 2008
Iubire...
Un bărbat îsi dădea doctoratul în filosofie. Sotia sa nu si-a dat seama cât de în serios îsi lua el studiile până în ziua în care l-a întrebat:
- De ce mă iubesti atât de mult?
Replica bărbatului a venit mai repede decât s-ar fi asteptat femeia:
- Atunci când spui "atât de mult", te referi la intensitate, profunzime, frecventă, calitate sau durată?
Nimeni nu a reusit să pătrundă frumusetea unui trandafir rupându-i petalele.
(Anthony de Mello)
joi, 11 septembrie 2008
Mi-am adus aminte...
...de o melodie "Urasc, iubesc"...cum nu iti pot explica sentimentele acestea, nu iti pasa, nu ma lasi, pun melodia asta...
...imi pare rau ca tristetea mea depinde doar de tine...as vrea deseori sa plec, sa omor dragostea ce ti-o port si sa o ingrop departe, sub pamant sau sa ii trimit cenusa pe valurile marii, incat nici unul dintre noi sa nu mai ajunga la ea...din pacate, nu e asa usor si decat timpul (sper?!?) va face sa apara o solutie...
...
HI-Q - URASQUBESC
...imi pare rau ca tristetea mea depinde doar de tine...as vrea deseori sa plec, sa omor dragostea ce ti-o port si sa o ingrop departe, sub pamant sau sa ii trimit cenusa pe valurile marii, incat nici unul dintre noi sa nu mai ajunga la ea...din pacate, nu e asa usor si decat timpul (sper?!?) va face sa apara o solutie...
...
HI-Q - URASQUBESC
miercuri, 10 septembrie 2008
Esti o...
...rea...
...nu iti pasa oare deloc de ce simt?...si mai ales ca totul e pentru tine, in dragostea asta nu sunt egoist deloc...din nou, dezamagit, dar nu-i asa ca nu conteaza?....
(Ganduri pe care nu le vrei rostite)
...nu iti pasa oare deloc de ce simt?...si mai ales ca totul e pentru tine, in dragostea asta nu sunt egoist deloc...din nou, dezamagit, dar nu-i asa ca nu conteaza?....
(Ganduri pe care nu le vrei rostite)
Citat...
"Sa fii plin de admiratie si departe de orice invidie; sa te inveselesti in mare masura de binele altora; sa iubesti cu o asemenea generozitate a inimii incat dragostea ta sa fie o posesiune draga in absenta rautatii; acestea sunt daruri ale soartei, daruri pe care banii nu le pot cumpara. Cel care are asemenea comoara se va bucura de Univers ca si cum acesta i-ar apartine si ii va ajuta si pe altii sa se bucure alaturi de el."
marți, 9 septembrie 2008
Mi te imaginez citind...
”Mă gîndesc adeseori la acea carte de la subsoara Marcelei, fata izgonită de la fabrica de ciocolată Maršner-Orion, la conţinutul paginilor transferat în capul ei meditativ şi trufaş, cap frumos, cu ochi frumoşi, care cu un an în urmă n-aveau încă nimic frumos, şi, cu toate astea, mulţumită profesorului de franceză, căci el o transformase pe această fată în frumoasa cu carte la subsoară, şi eu mi-o imaginam spălîndu-şi mîinile cu toată grija înainte de a desface scoarţele cărţii, ca apoi să apuce cu religiozitate între degetele ei curate pagină după pagină ca pe un obiect sfînt, căci mi-a fost destul s-o văd cu cîtă sfinţenie purta pe stradă acea carte – gînditoare, cu mersu-i elegant şi maiestuos, aducea pe dinafară cu bradul lutierilor, în timp ce farmecul secret răsuna dinlăuntrul ei…”
(Bohumil Hrabal-L-am servit pe regele Angliei)
(Bohumil Hrabal-L-am servit pe regele Angliei)
Intr-adevar...
...dupa discutia cu tine, ne-am mai linistit amandoi...de ce?...
...pentru ca, in ciuda problemelor pe care le ai, ieri ai reusit sa nu fii distanta si sa tii la sentimentele mele...daca ai face asa in fiecare zi, poate nu s-ar ivi momente asa de triste...pentru amandoi...
...chiar daca imi doresc atat de mult iubirea ta, o sa incerc din nou sa o suprim pe a mea...imi va lua ceva timp, dar e calea pe care vrei sa o urmez...
...in incheiere, ceva care am citit azi si mi-a placut...
"Am întâlnit numeroase situatii care se cer a fi analizate cât mai rapid, uneori chiar la momentul aparitiei lor, si care reclamă decizii importante. De obicei, dacă e vorba de o schimbare pe termen lung sau care îmi afectează întreaga viată, stau în cumpănă o perioadă mai îndelungată. Dar chiar si atunci, răspunsul vine pe baza unei intuitii din ultimele clipe. Si, ca să vezi, se dovedeste a fi o alegere care mă ajută să evoluez. Pentru că, chiar dacă ratiunea se opune, există un argument mai puternic decât conexiunea neuronilor, care ne îndrumă viata.
Nu de putine ori, persoane care simt apropierea primejdiei si care au încredere in propriul lor ghid interior reusesc să evite în mod miraculos mâna sortii. Aici intră în ecuatie si credinta că anumite variabile din viata aceasta au fost prestabilite, dar, chiar si în caz contrar, tot mai indicat ar fi să cazi stiind, simtind, că e nevoie de această cădere pentru a creste, decât să blamezi lumea si universul că ar complota împotriva ta. Dacă am considera persoanele din anturajul nostru, situatiile cu care ne confruntăm, chiar si felul cum arătăm si vorbim, ca fiind propriile alegeri, făcute înainte de a ne naste, ne-ar fi mult mai usor să ne concentrăm pe cum să fac să, decât pe dacă ar fi fost. Prima atitudine nu doar că este mai logică din toate punctele de vedere, dar ne ajută pe deasupra să ne ascutim simturile pentru a intercepta mesajele provenite din inima Universului si care ne-ar ajuta, eventual, să ne corectăm traiectoria în concordanta cu legile Sale. Suntem nu doar niste transmitători, care dictează, întocmind si abrogând legi, dar si receptori care, la rândul lor, ar trebui să ia în considerare regulile ce păstrează armonia în corpul gigantic numit lumea noastră. (Ludmila Ursu, in Raspandacul)
Noi suntem înclinati în mod natural - si educati în mod iresponsabil - să credem că, pentru chiverniseala destinului nostru, nu ne sunt trebuincioase decât împrejurări favorabile, bunătăti, răsfături si noroace. Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun esec. Si nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobste, ca un produs de cofetărie. (Andrei Plesu)
...pentru ca, in ciuda problemelor pe care le ai, ieri ai reusit sa nu fii distanta si sa tii la sentimentele mele...daca ai face asa in fiecare zi, poate nu s-ar ivi momente asa de triste...pentru amandoi...
...chiar daca imi doresc atat de mult iubirea ta, o sa incerc din nou sa o suprim pe a mea...imi va lua ceva timp, dar e calea pe care vrei sa o urmez...
...in incheiere, ceva care am citit azi si mi-a placut...
"Am întâlnit numeroase situatii care se cer a fi analizate cât mai rapid, uneori chiar la momentul aparitiei lor, si care reclamă decizii importante. De obicei, dacă e vorba de o schimbare pe termen lung sau care îmi afectează întreaga viată, stau în cumpănă o perioadă mai îndelungată. Dar chiar si atunci, răspunsul vine pe baza unei intuitii din ultimele clipe. Si, ca să vezi, se dovedeste a fi o alegere care mă ajută să evoluez. Pentru că, chiar dacă ratiunea se opune, există un argument mai puternic decât conexiunea neuronilor, care ne îndrumă viata.
Nu de putine ori, persoane care simt apropierea primejdiei si care au încredere in propriul lor ghid interior reusesc să evite în mod miraculos mâna sortii. Aici intră în ecuatie si credinta că anumite variabile din viata aceasta au fost prestabilite, dar, chiar si în caz contrar, tot mai indicat ar fi să cazi stiind, simtind, că e nevoie de această cădere pentru a creste, decât să blamezi lumea si universul că ar complota împotriva ta. Dacă am considera persoanele din anturajul nostru, situatiile cu care ne confruntăm, chiar si felul cum arătăm si vorbim, ca fiind propriile alegeri, făcute înainte de a ne naste, ne-ar fi mult mai usor să ne concentrăm pe cum să fac să, decât pe dacă ar fi fost. Prima atitudine nu doar că este mai logică din toate punctele de vedere, dar ne ajută pe deasupra să ne ascutim simturile pentru a intercepta mesajele provenite din inima Universului si care ne-ar ajuta, eventual, să ne corectăm traiectoria în concordanta cu legile Sale. Suntem nu doar niste transmitători, care dictează, întocmind si abrogând legi, dar si receptori care, la rândul lor, ar trebui să ia în considerare regulile ce păstrează armonia în corpul gigantic numit lumea noastră. (Ludmila Ursu, in Raspandacul)
Noi suntem înclinati în mod natural - si educati în mod iresponsabil - să credem că, pentru chiverniseala destinului nostru, nu ne sunt trebuincioase decât împrejurări favorabile, bunătăti, răsfături si noroace. Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun esec. Si nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobste, ca un produs de cofetărie. (Andrei Plesu)
luni, 8 septembrie 2008
E noapte...
...si ma gandeam sa iti scriu cateva cuvinte...
....m-am gandit deseori la tine in seara (noaptea) asta...m-am gandit deseori daca iubirea noastra (sau mai mult a mea) merita aceste clipe?.,..clipe cand te-as vrea alaturi, cand as dansa cu tine, cand ai zambi pentru mine...ma uit la femeile din jur...unele sunt distante, unele sunt reci, unele sunt plictisite de atmosfera...cand ma uitam la ele, ma gandeam sincer daca pe tine te-as putea face sa zambesti tot timpul...nu eram sigur, dar speram ca ar fi asa...si ca m-as stradui sa te fac cea mai fericita...
...probabil de multe ori nu crezi in cuvintele mele...desi ele vin din suflet (chiar cred in ceea ce spun), nu te increzi sau nu vrei sa faci asta....
...insa ce sa fac eu?...sa te iubesc mereu amagindu-ma ca ma vei iubi, fara sa te ascunzi, sa imi spui fara sa o cer, ca vei simti ce mult insemni pentru mine...
...stii oare cat ma doare orice cuvant pe care incerc sa ti-l smulg...
...nu stiu daca mai am ceva sa iti spun...doar ca te simt nepasatoare, rece si prea incorsetata in principii ce nu isi au rostul intr-o dragoste adevarata (oare simti la fel?-oare de ce simt ca nu vei raspunde?)...
...sa stii ca te iubesc cu toata fiinta mea, chiar daca nu crezi asta...
...voi incerca de maine (azi?!) sa ma indepartez....am motive sa fac asta...voi astepta insa un mesaj de la tine in care sa imi spui ce simti...ca ma iubesti sau ca nu...si nu ca prieten....ci ce simti...vei putea oare? ma vei minti? vei evita adevarul...sau doar ma iubesti ca prieten si totul e in zadar?...cantareste....fii sincera...fii in fiecare zi asa...am prea multe sa iti spun si simt ca ma vei dezamagi din nou...
am nevoie de dragostea ta, nu de indiferenta...am nevoie de dulcetea sufletului tau, asa cum este el cu adevarat, nu cum il lasi tu sa se intrevada...am nevoie de sentimente, nu de nepasare...
...te iubesc prea mult incat sa nu pretind acelasi lucru..
duminică, 7 septembrie 2008
sâmbătă, 6 septembrie 2008
Strofe pentru o fata nepasatoare...
Voiculescu, Vasile - Strofe pentru o fata
Stiu de ce esti alba si nepasatoare …
Carnea ta e suflet inghetat; de ger,
Aburii stau inca si ninsoare
Toata dimineata zilei lui prier.
Gerul diminetii si-al copilariei
Dainuieste-n tine, dezmortit putin …
Sanii duri, doi turturi, spun din cretul iei
Prourul vietii rece si senin.
Carnea ti-e de suflet, sufletul de carne,
Unul si acelasi sloi, de ce sa-l rup?
N-a-nceput in aburi gheata sa se-ntoarne,
Alba, numai suflet, suflet inca trup!…
Dar, incet, sub ochiul soarelui de vara,
Molesita-n zambet, sau in lacrimi noi,
Toata amintirea stransa-n carnea clara
Aburind, sui-va sufletul inapoi …
Izvorasc din carne sufletele oare?
Stiu atat, ca daca astazi esti de stei,
Carnea-nduiosata si-atotstiutoare
Iti va face-un suflet din topirea ei.
Stiu de ce esti alba si nepasatoare …
Carnea ta e suflet inghetat; de ger,
Aburii stau inca si ninsoare
Toata dimineata zilei lui prier.
Gerul diminetii si-al copilariei
Dainuieste-n tine, dezmortit putin …
Sanii duri, doi turturi, spun din cretul iei
Prourul vietii rece si senin.
Carnea ti-e de suflet, sufletul de carne,
Unul si acelasi sloi, de ce sa-l rup?
N-a-nceput in aburi gheata sa se-ntoarne,
Alba, numai suflet, suflet inca trup!…
Dar, incet, sub ochiul soarelui de vara,
Molesita-n zambet, sau in lacrimi noi,
Toata amintirea stransa-n carnea clara
Aburind, sui-va sufletul inapoi …
Izvorasc din carne sufletele oare?
Stiu atat, ca daca astazi esti de stei,
Carnea-nduiosata si-atotstiutoare
Iti va face-un suflet din topirea ei.
Franturi...
Da-mi, Doamne
cuvantul
sa-l lovesc de stanci
vazul si auzul sa trimit
cercetasi printre prieteni
dar, mai bine
lasa-mi
DRAGOSTEA!
Fara ea
nu voi putea urca
treptele ce ma vor duce
in adancul sufletelor...
cuvantul
sa-l lovesc de stanci
vazul si auzul sa trimit
cercetasi printre prieteni
dar, mai bine
lasa-mi
DRAGOSTEA!
Fara ea
nu voi putea urca
treptele ce ma vor duce
in adancul sufletelor...
vineri, 5 septembrie 2008
joi, 4 septembrie 2008
Esti...
... rea un pic, stii? Nu poti face persoana pe care o iubesti (poate!?!) sa zambeasca in fiecare zi (si noapte)?
Reao! M-ai supi...dar o sa imi treaca, ca de obicei...si ma enervezi...cand o sa imi spui cuvinte dulci fara sa ti le ceri eu...crezi ca mie imi e usor?...reao (din nou)...
Oare ma iubesti, oare simti? Oare nu e totul datorita imaginatiei mele? Oare nu sunt cuvintele tale doar un raspuns la ale mele, fara complicatii si fara sentimente?
Vreau sa fii tu, asa e, doar un pic altfel...vreau sa ma iubesti, vreau sa simt, vreau sa imi spui ca ma iubesti fara sa iti cer asta, vreau sa imi spui da sau nu si sa fii mai sincera decat ai fost cu oricine altcineva...nu o sa iti cer mai mult decat sa imi marturisesti iubire...
Vreau sa te schimbi...e o alta iubire (daca e!), una care poate fi perfecta si care poate fi cea pe care ai asteptat-o...
Si eu m-am schimbat datorita tie...
Nu imi dezamagi gandurile, vreau sufletul tau...
Nu imi dezamagi intrebarile, vreau raspunsuri...
Nu fii rea vineri, vreau dulceata ta...
Spune-mi ca ma iubesti maine, nu o sa stiu cat si cum...incearca pentru mine, pentru noi, pentru tine, sa faci iubirea asta posibila daca o simti...nu daca se poate, nu daca nu vom fi niciodata impreuna, nu daca e impotriva convenientelor sociale, ci doar daca simti...
Fii sincera cu tine si cu sufletul tau...nu cu mine, poate ca nu merit...
Iar daca tu simti ce simt si eu, iti promit un singur lucru (si stii ca nu promit lucruri in care nu cred): ca nu o sa te dezmagesc niciodata si nu o sa dezamagesc iubirea noastra...
Reao! M-ai supi...dar o sa imi treaca, ca de obicei...si ma enervezi...cand o sa imi spui cuvinte dulci fara sa ti le ceri eu...crezi ca mie imi e usor?...reao (din nou)...
Oare ma iubesti, oare simti? Oare nu e totul datorita imaginatiei mele? Oare nu sunt cuvintele tale doar un raspuns la ale mele, fara complicatii si fara sentimente?
Vreau sa fii tu, asa e, doar un pic altfel...vreau sa ma iubesti, vreau sa simt, vreau sa imi spui ca ma iubesti fara sa iti cer asta, vreau sa imi spui da sau nu si sa fii mai sincera decat ai fost cu oricine altcineva...nu o sa iti cer mai mult decat sa imi marturisesti iubire...
Vreau sa te schimbi...e o alta iubire (daca e!), una care poate fi perfecta si care poate fi cea pe care ai asteptat-o...
Si eu m-am schimbat datorita tie...
Nu imi dezamagi gandurile, vreau sufletul tau...
Nu imi dezamagi intrebarile, vreau raspunsuri...
Nu fii rea vineri, vreau dulceata ta...
Spune-mi ca ma iubesti maine, nu o sa stiu cat si cum...incearca pentru mine, pentru noi, pentru tine, sa faci iubirea asta posibila daca o simti...nu daca se poate, nu daca nu vom fi niciodata impreuna, nu daca e impotriva convenientelor sociale, ci doar daca simti...
Fii sincera cu tine si cu sufletul tau...nu cu mine, poate ca nu merit...
Iar daca tu simti ce simt si eu, iti promit un singur lucru (si stii ca nu promit lucruri in care nu cred): ca nu o sa te dezmagesc niciodata si nu o sa dezamagesc iubirea noastra...
Vreau sa iti spun...
...doar cateva cuvinte, sunt foarte obosit si inca muncesc la ceea ce mi-ai scris in ultimul tau mail...
...iti multumesc ca ai inceput sa iti impartasesti dragostea, chiar daca uneori sunt poate prea pisalog si "te silesc" sa imi spui mai des ca ma iubesti, sunt insistent desi nu meriti asta...
...ma faci fericit, zambesc, zburd iar, colegele ma apreciaza, dar cuvintele tale imi sunt cele mai apropiate sufletului...
...asa ca iubeste-ma...dragostea este facuta ca sa fie impartasita...iar tu sa stii ca...si astazi te iubesc mai mult decat ieri si mai putin decat maine...
...iti multumesc ca ai inceput sa iti impartasesti dragostea, chiar daca uneori sunt poate prea pisalog si "te silesc" sa imi spui mai des ca ma iubesti, sunt insistent desi nu meriti asta...
...ma faci fericit, zambesc, zburd iar, colegele ma apreciaza, dar cuvintele tale imi sunt cele mai apropiate sufletului...
...asa ca iubeste-ma...dragostea este facuta ca sa fie impartasita...iar tu sa stii ca...si astazi te iubesc mai mult decat ieri si mai putin decat maine...
miercuri, 3 septembrie 2008
marți, 2 septembrie 2008
Citat (trist?)
"Cel care te face sa plangi nu-ti merita lacrimile, iar cel care le merita nu te va face niciodata sa plangi"...
luni, 1 septembrie 2008
A venit toamna...
...printre noi...
...nu vreau sa ne pierdem, de aceea sunt asa cum am fost azi...e ceva deosebit intre noi...asa ca iti spun ca in seara asta mi-a fost dor de tine...de ce sper la acel "si eu" cat mai des? nu stiu, poate din cauza ca si iubirea ta are nevoie de exprimare...exprimarea ei catre mine...
...ma simt asa de bine cand ma gandesc ca nu suntem doar prieteni si ca suntem atat de departe fizic incat ne putem permite o iubire fara prejudecati...fii a mea in felul asta si voi incerca in fiecare clipa sa iti aduc sufletelul mai aproape de fericire...in clipele cand esti doar a mea (si sunt destule si acelea), sa radiezi, sa zambesti, sa te simti implinita, fericita...merita...si meriti...
...si, mai ales, Ingeras...nu uita ca si maine ma iubesti asa cum m-ai iubit si aseara si azi...iar eu, ca si tine, am nevoie sa stiu asta...
...nu vreau sa ne pierdem, de aceea sunt asa cum am fost azi...e ceva deosebit intre noi...asa ca iti spun ca in seara asta mi-a fost dor de tine...de ce sper la acel "si eu" cat mai des? nu stiu, poate din cauza ca si iubirea ta are nevoie de exprimare...exprimarea ei catre mine...
...ma simt asa de bine cand ma gandesc ca nu suntem doar prieteni si ca suntem atat de departe fizic incat ne putem permite o iubire fara prejudecati...fii a mea in felul asta si voi incerca in fiecare clipa sa iti aduc sufletelul mai aproape de fericire...in clipele cand esti doar a mea (si sunt destule si acelea), sa radiezi, sa zambesti, sa te simti implinita, fericita...merita...si meriti...
...si, mai ales, Ingeras...nu uita ca si maine ma iubesti asa cum m-ai iubit si aseara si azi...iar eu, ca si tine, am nevoie sa stiu asta...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)