duminică, 10 mai 2009

Iti mai aduci aminte (V)

Raspunsul tau la mesajul anterior (9 martie 2008):
"am citit mesajul tau de nenumarate ori.....mult adevar,ma gandesc ce e mai bine sa fac...
sa fiu retinuta,sa fiu altfel?
cred ca cel mai bine e sa fiu eu....
am simtit din mesajul tau ca iti doresti sa fie asa...o relatie frumoasa care ne acorda sprijin in viata de zi cu zi.
e greu sa gasesti(traiesti) o astfel de relatie care iti da un imbold pe de o parte,dar si mult de gandit pe de alta parte.
pentru moment nu vreau sa gandesc mai mult....
mai mult.....cred ca m-ar determina sa fiu cu mult mai retinuta."
Si, in aceeasi zi, iti scriu si eu pentru a nu pierde momentul:
"nu vreau nici sa iti scriu prea mult, stiu ca nu e bine, trebuie sa luam totul mai incet si mai usor...faptul ca abia asteptam sa ajungem la calculator sa citim mesajele poate fi batator la ochi...

nu pot sa iti dau sfaturi despre cum sa procedezi...e momentul cand trebuie sa vezi singura ce iti doresti...nu pot decat sa iti spun ce fac eu

ma trezesc de multe ori cu tine in gand...de ex, de dimineata, speram sa fie luni ca sa mai pot vorbi cu tine...iar cand am vazut mesajul tau (indiferent cum ar fi fost), mi-a tresarit inima de bucurie...

visez cu ochii deschisi la tine...cum anume, ti-am spus in primul mesaj...

e ciudat ce simt zilele astea...e ciudat ca imi doresc sa ajung la serviciu pentru ca acolo te reintalnesc...e ciudat ca pandesc mailul in speranta unui mesaj de la tine...e ciudat ca imi e dor de tine, fara sa stiu daca simti la fel...e ciudat...

vreau sa fii tu...

asa cum si eu sunt doar eu...prea indraznet pentru situatia noastra, prea sentimental poate, gandind (tipic pentru mine) cu inima, deloc retinut..."

Mon amie la rose