marți, 27 mai 2008

Cantec de dragoste si despre dragoste...

Imi impusesem sa nu iti vorbesc...nu vroiam sa iti mai spun ca te iubesc si ca m-ai schimbat in bine...si nu vreau sa mai te ranesc fara sa vreau...
...pana si gandurile de aici ma transforma si ma face sa ma simt mai fericit si mai implinit...



Zob & Mara - Cantec de dragoste
Asculta mai multe audio Muzica »

Mi-ar placea sa imi imaginez cum ar fi viata mea in aceasta lume, daca as fi perfect (cum imi doresc), fara dureri, fara regrete, fara a iubi si fara a fi iubit, luand totul prea usor si cucerind totul fara cel mai mic efort, fiind perfect atat in ochii mei, cat si in ochii celorlalti...cam asta viseaza toti oamenii, nu?

Dar ma trezesc repede, nu a fost un vis, ci un cosmar din care mi-am dorit sa imi revin imediat...ma duc la oglinda sa ma privesc, imi contemplez imaginea si ma redescopar...imi spun cu voce tare: Multumesc ca nu sunt Perfect!

Daca nu as gresi niciodata, poate nu as intelege ca si eu o fac cateodata, as trai solitar pentru ca nu as gasi pe nimeni care sa imi fie compatibil.

Daca imaginea si figura mea ar fi perfecte pentru umanitate, nimeni nu ar stii cum sunt in realitate, as deveni poate un sclav al trupului, dorindu-mi mereu sa gasesc formula tineretii vesnice, sa nu devin niciodata batran, depinzand de creme si tratamente cosmetice, traind o viata superficiala in oglinda.
Prefer sa fiu micut, diferit, simpatic sau nu pentru unii sau altii, uitandu-ma prea rar in oglinda, dar preocupat mereu ca sa imi pastrez sufletul frumos spiritual.

Si ajungand la ceea ce ma intereseaza: nu imi doresc seriozitatea unui om indiferent, care ma ingrozeste, desi stiu multi care sunt asa in jurul meu. Nu cred ca exista viata fara dragoste, fara a experimenta nevoia de a fi iubit si extraordinara dorinta de a darui iubire, acesta este motorul existentei noastra, a mea cu desavarsire.

Nu sunt perfect ca in descrierea de mai sus si pentru asta ii multumesc si unui Ingeras, care inca zboara prin inima mea, dar si celorlalte fete care au trecut prin viata mea si pe care le-am iubit mai putin sau mai mult.

Faptul ca sunt imperfect da noi sensuri existentei mele, ma determina sa zburd in fiecare zi si sa lupt pentru a fi fericit si a-i face si pe cei pe care ii iubesc la fel.

Cant dragostea!

Sub impresia...

...unei discutii scurte si....nu prea am cuvinte...voi reveni...



dragostea e o salata... Pasarea Colibri
Asculta mai multe audio Muzica »

Ganduri citite azi...

Îti spun că aproape am atins paradisul meu, căci paradisul altora e cu desăvârsire lipsit de importantă pentru mine si nu-l râvnesc.(Emily Bronte)
Exercitiu de inspiratie
Poetul Kabir afirma:
"La ce-i foloseste eruditului să se joace cu cuvintele si să cântărească argumentele pro si contra dacă pieptul său nu explodează de iubire?
La ce-i foloseste ascetului să se îmbrace într-o robă galbenă dacă inima sa este lipsită de culoare.
La ce vă foloseste vouă rafinarea comportamentului vostru etic, pe care îl slefuiti până când ajunge să fie perfect, dacă nu auziti nicio muzică în interior?"
Discipolul:- Care este diferenta între iluminare si cunoastere?Maestrul:- Cunoasterea e ca o tortă cu care îti luminezi calea. Când devii iluminat, torta esti chiar tu.(Anthony de Mello)

Amanunte...


...1. Berea...viciul meu numarul 1...atata lume ma critica ca beau prea multa, ca incepe sa se vada, ca va lasa urme in timp...putin imi pasa de multe ori


...pana si ingerasul meu mi-a atras atentia (subtil)...asa cum nu am vrut sa renunt la ea, nu voi renunta prea curand nici la bere...stiu ca devine deja un viciu sau o dependenta, dar ma simt asa de bine cateodata...


...ieri insa nu am baut bere...o ambitie personala, stiu ca nu o sa imi iasa prea des...poate sa fie doar un inceput...


...imaginea de mai jos ma aduce la urmatorul amanunt:


...2...Indatoriri...cei din jurul meu s-au invatat sa ii ajut in orice conditii...cel mai mult ma enervez cand si ei singuri pot rezolva ceea ce imi cer mie...colegi de serviciu, prieteni, rude...insa involuntar ma enervez cand sotia mea imi cere asta, desi stiu ca poate rezolva singura, dar se sprijina prea mult pe mine
...telefonul de acum cateva minute mi-a rasturnat dorinta de munca si veselia de azi..s-a dus cheful de a munci si de a fi, macar azi, o zi buna....imi venea sa arunc telefonul (dar mi-a trecut repede, pentru ca e al meu)...
...si, la cateva clipe, o colega "binevoitoare" ma roaga sa sun "undeva" pentru o problema de serviciu, undeva unde am o cunostinta...cu alte cuvinte, sa imi sun "ingerasul"...alt amanunt:
...3...Minciuni...urasc minciunile, desi le folosesc...am mintit ca "ingerasul" e in concediu...imi e foarte dor sa vorbesc cu Ea...ma mint spunandu-mi ca rezist, ca imi e mai bine asa...ma mint...minciuni nevinovate spuse sufletului meu...
Inchei dezamagit...unde e insula mea pustie?