vineri, 30 ianuarie 2009
|Ce parere ai?
Oare articolul de mai jos reliefeaza cel mai bine viata noastra de zi cu zi?
Mi s-a parut interesant si, in multe puncte, chiar real...
"Sunt sigur că toţi trăim la un moment dat sperând că cineva ne va trage pământul de sub picioare. Şi o spun în sensul bun, adică vom găsi acea persoană care ne va face să fim nebuni din nou, să avem curaj din nou, să înfruntăm orice şi pe oricine, să fim puternici.
Este greu pe măsură ce timpul trece, pe măsură ce înaintăm în vârstă, pentru că inevitabil vrem mai mult de la un om, nu ne mulţumim uşor şi plus că intervin tabieturile aiurite dobândite în perioada de timp petrecută singuri. Bineînţeles că altădată am fi râs şi am fi renunţat aşa de uşor la orice obişnuinţă de genul ăsta, nu ne-ar fi interesat că nu bem cafeaua într-un anume fel, nu ţineam neapărat să respectăm un program, un plan, nu ne-ar fi păsat dacă el sau ea se spăla şi seara pe dinţi sau dacă are un râs ce aduce a nechezat sau că stă prea mult în baie şi când iese miroase în toată casa, că are boxerii uzaţi sau bikini demodaţi…Nu! Nu conta nimic!
Ei, odată ce înaintăm în vârstă ni se pare foarte important ca el să fie discret când stă dimineaţa la toaletă ( să nu se audă, să nu se simtă, să folosească duşul etc.) iar ea să nu ocupe baia prea mult, pe el îl vrem puternic, pe ea frumoasă când deschide ochii dimineaţa.Vrem această persoană lângă noi, dar culmea mai vrem să şi dispară la un moment dat, vrem spaţiu şi libertate şi doar pentru câteva ore…În care ore, ce facem? Păi…ne reluăm obiceiurile care nu pot fi publice în doi, el se scarpină în c... şi se gândeşte ce bună era aia din club de aseară, apoi se c... cu uşa deschisă doar aşa ca poate gândindu-se că are părul de pe piept mult prea des şi că îi iese din cămaşă, dar e bărbat ce dracu’.
Ea la rândul său începe să stoarcă ideile zilei petrecute împreună, să analizeze, să despice firul, să pună pe hârtie chiar argumente pro şi contra ( e bun la pat dar nu face duş după, se îmbrăca mişto dar se dă cu Malizia, citeşte dar nu se uită la un film romantic) şi cât timp mai rămâne începe să îşi îngrijească fanerele ( mâni, pedi, întins cu placă, mai smulgem un fir alb, verificăm nuanţa de la rădăcină, inghinal, axilar, pensat, mai aplicăm o mască etc.). Apoi vine momentul când ea trebuia să vadă cu ce se îmbracă…întotdeauna va spune : Offf! Nu am cu ce să mă îmbrac, la naiba!… Când de fapt dulapul e plin, dar dichisul trebuie să fie perfect nu-i aşa?! Pantofiorul fin cu baretă pe gleznă, colantul 20 den, rochiţa sau fustiţă la asorte cu un bolero chic…ce mai?…gata să păşească pe bărbaţi!
Bărbatul scoate o cămaşă din dulap, aia care i-o place lui de mai demult, o miroase să nu pută, trage blugul vintage, bărba mai merge şi azi şi gata.
Vă daţi seamă când cei doi se reîntâlnesc după câteva ore, hai să spunem o zi şi fiecare are în colţişorul ochiului o strălucire vicleană în care se ascund toate secretele astea tâmpite şi fiecare râde în interior spunând că celălalt habar nu are.Ideea e că amândoi sunt mai relaxaţi şi mai binevoitori, parcă parcă ar putea să îi accepte să pută a spray ieftin şi să aibă machiajul întins pe faţă dimineaţa, ei şi uite aşa mai trece o zi, după care negreşit o vor lua de la capăt .
Ce se întâmplă mai departe?
Voi ştiţi!
Fiecare greşeşte în felul său, dar aveţi grijă ce vă doriţi că s-ar putea să nu vi se întâmple."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)