Poezie

...despre dor...

Mi-e dor de tine
de Constantinescu Mirela


Mi-e dor de paianjenul cu dinţi de cristal,
Cu nasul acela prelung şi cu plete,
Mi-e dor de necuprinsul ce-l ascunde
În inima caldă pe care noi nu o ştim,
De ochiul al trei-lea al său,
De sete, de sete.
Mi-e dor de setea aceea ce pustieşte
cetăţi şi oraşe în zbor,
De globul ce-aşteaptă să fie umplut,
De cerul ce-şi doreşte o stea început în noaptea ce vine.
Mi-e dor va să zică de tine;
O inimă frântă ce vrei să primeşti iubire,
Dar fugi.

Nichita...

...gandindu-ma la tine...

Dezâmblânzirea
- de Nichita Stanescu -


"De mult negru mă albisem,
De mult soare mă-nnoptasem,
De mult viu mă mult murisem,
Din visare mă aflasem,
Vino tu cu tine toată
Ca să-ntruchipăm o roată
Vino tu fără de tine
Ca să fiu cu mine, mine,
O răsai, răsai, răsai
Pe infernul meu, un rai,
O rămâi, rămâi, rămâi,
Palma bate-mi-o în cui
Pe crucea de carne
Când lumea adoarme."

Ganduri de dimineata...

...m-am obisnuit de cateva luni ca atunci cand vad un film, care infatiseaza dragostea sub multiplele ei ipostaze, sa ii zaresc chipul printre imagini, sa observ similitudinile cu mine, cu Ea, cu noi...

...asa a fost si aseara si mi-a ramas in minte o singura intrebare: "...oare te fac atat de fericita cum ma faci tu pe mine?"...as vrea sa ii adresez aceasta intrebare si Ei, desi stiu din nou ca nu va raspunde sau poate ar dori sa nuantez intrebarea...ce inseamna fericirea, cum poti sa i-o aduci cuiva care se afla atat de departe, cum poate fi reciproca, sub ce aspect e ea semnalata si cand, de ce, unde....atatea intrebari cuprinse intr-una care se vrea si se poate gandi simpla...

...cu cat gandesti mai mult o intrebare, cu atat complexitatea ei se mareste...eu incerc sa o gandesc simplu, fiindca atata vreau sa ma pricep...fericirea e mentala si tine prea putin de partea materiala a lucrurilor...si stiu ca sunt multe momente in care m-am simtit fericit din cauza ei...

...mi se reproseaza sau mi se atrage atentia in ultimul timp din ce in ce mai des ca nu mai zambesc, ca merg incruntat pe strada, ca sunt "altfel"...am devenit dependent oare de fericirea transmisa de Ea?...poate...

...si mai aveam niste ganduri...ca dragostea neimpartasita tine mai mult decat cea implinita...ca scanteia ramane, ca inima mea palpita cand ea intra pe net, ca astept, in zadar insa, sa imi spuna un cuvant dulce...asa a devenit acest loc unul al pastrarii gandurilor mele de dragoste neimpartasita...

...mi se pare ca zilele mele au devenit triste...mi-ar placea sa stiu de ce...din pacate, exista prea putine raspunsuri...sau niciunul