"...Adevarul veritabil? Nu e decat iubirea! Asa ca tac, numai indraznesc sa critic, pun surdina...Iubirea ma deconcerteaza. Asta-i asa al dracului de suprem, de diferit de restul...! Iubirea, ne referindu-ma la partidele de jamboane-n aer...! Vorbesc de adevarata iubire. De cea care te face sa te uiti in tavan, cand esti singur si cand te gandesti la altcineva! De cea care te face sa scancesti in mijlocul strazii, pen-ca ajungi sa simti imensitatea unei absente! Acea iubire, care scapa fizicii, chimiei, tuturor stiintelor, intregii morale! Asta este omul, cu adevarat: o bucatica de iubire! Exact un suspin, nimic decat o lacrima cazuta in haul universului..."
(SanAntonio)
