Sotron

de Ligia Kesisian

Şi nu mai ştiu nici eu
Prea bine
Cum se face
Că ieri te vroiam
Şi m-aş fi sacrificat un
El Camino
De la Bucureşti în Timbuktu,
Iar azi..
Mă gândesc că e mai decent
Să desenez
Cu creta
Un şotron în faţa blocului.
Dacă din întâmplare
Sau intenţionat
Greşesc un pas..
Ştii şi tu cum e asfaltul
După ploaie
Mai ales când îmi încalţ
Pantofii invers,
n-o să-ţi mai răspund
la telefon
chiar dacă porţi tricoul albastru
când mă suni.

(Zile cand te vreau, zile cand renunt...zile cand nu pot trai fara tine, zile cand esti atat de dulce, incat ma simt in sufletul tau...)

Azi poezii, draga mea...

Dihotomii...

Ceea ce sunt şi ceea ce nu sunt
nu pot să stea alături, liniştite,
ca două coperte ale aceleiaşi cărţi
sau ca două feţe ale aceluiaşi disc.

Ceea ce simt şi ceea ce nu simt
nu pot să se confunde,
oricât aş încerca eu să mă conving
sau să mă mint, ele au logica lor ilogică.

Ceea ce ştiu şi ceea ce nu ştiu
se caută în van una pe alta, să se completeze,
dar ceva rămâne întotdeauna pe dinafară,
ca un semn de întrebare.

Ceea ce vreau şi ceea ce nu vreau
sunt tu şi eu… sau eu şi tu
o antinomie la fel de puternică
precum simbioza dintre noi.

(Sortiti sa fim impreuna doar la distanta? Desi nu cred in soarta, as prefera sa nu fie asa...)

Te iubesc...

Azi ai fost cea mai dulce fiinta...vrei sa imi fii asa in fiecare zi?

Cu tine...

Cu tine viaţa mea se luminează,
Cu tine hotărăsc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiază
Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

Cu tine e-mpăcare şi e luptă,
Cu tine este tot şi e nimic,
Cu tine-mi înfloreşte lancea ruptă,
Cu tine sunt şi mare, sunt şi mic.

Cu tine totu-i parcă unt pe pâine,
Cu tine bradu-i brad, şi nu sicriu,
Cu tine astăzi mi se face mâine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea există,
Cu tine chem zăpezi şi-alung zăpezi,
Cu tine nici tristeţea nu e tristă,
Cu tine eu te văd când nu mă vezi.

Cu tine sunt nedrept şi sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos şi sunt gheţar,
Cu tine-ncep şi se termină toate,
Cu tine într-un schit apar – dispar.

Cu tine e lumină şi-ntuneric,
Cu tine zac să mă-nsănătoşesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i drăcesc e îngeresc.

Cu tine e mai rău şi e mai bine,
Cu tine reîncepe viaţa mea,
Cu tine e mai greu ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.

Noapte buna...

Un colţ de cer, lumina mea
Să te vegheze-n zori aş vrea
Să te alinte şi să-ţi spună
Că tu, eşti cânt de noapte bună.

Un strat de miere-aş presăra
Pe buza ta, apoi pe-a mea
Să mă lipesc de vraja ta
Să te aduc în lumea mea.

Un pic de soare aş sădi
Şi-n suflet el ar înflori
Să te culeg din mii de perle
Să fi iubirea vieţii mele.

Un pic de pace-aş presăra
Pe fruntea ta, pe fruntea mea
Să dorm în pace pe-a ta mână
Că tu, eşti cânt de noapte bună.

Despre prietenie

"Există însă, ici şi colo pe pământ, un fel de continuare a dragostei, unde acea dorinţă avidă pe care două persoane o au una pentru cealaltă a cedat în faţa unei noi dorinţe şi avidităţi, a unei aspiraţii comune superioare la un ideal aflat mai presus de ei, dar cine cunoaşte această dragoste? cine a trăit-o? Numele său adevărat este prietenie." (Friedrich Nietzsche, Ştiinţa voioasă)

Cuvintele de vineri...

...nu am stare azi, Ingeras, asa ca incerc sa iti scriu cateva cuvinte...

M-am plictisit, m-am saturat de cate incerc sa fac, am obosit...

Mi-e dor de tine, as vrea sa treaca mai repede zilele astea in care nu poti vorbi...sa treaca totul cu bine...si tu sa fii fericita:)

In rest, nu stiu ce imi doresc. Sunt asa de ciudat incat nu stiu ce imi doresc, poate doar sa plec, sa ma plimb, asa cum am facut-o noi doi miercuri...mi-e dor de mana ta si de felul cum se odihnea in mana mea-fortat, tensionata, dulce, suava...

Iti tin buzitele (sau pumnii, asa se zice?) stranse pentru maine...stiu ca vei scapa cu bine...si..........................

Despre ieri...

...inca am sentimente impartite si vreau sa le scriu cat mai repede, pentru a-mi linisti si a-mi limpezi gandurile, pentru a cunoaste si tu (ca de fiecare data) ce simt, ce am simtit...

1. Esti pur si simplu minunata...imbracata ca Alba-ca-Zapada (sau ca un inger?), nu mi-am putut sa imi mut privirea de la tine, ai zambit deseori, te-ai strambat, ti-am vazut gropitele si nici daca ai fi incercat, nu imi puteai ascunde frumusetea de Ingeras...

2. Ai fost tristuta, dar stiam ca nu eu eram motivul si ai incercat sa alungi gandurile si sa te concentrezi doar pe intalnirea noastra...

3. Am incercat din nou prea multe si iar ai acceptat (cu greu) sa ma tii de mana...ai vazut ce frumos ne statea impreuna? Doar au confirmat si altii:). Eram intr-adevar minunati, frumosi, nu mai stiu cum...oricum, asa suntem...chiar daca vei nega (sau nu o vei face?)

4. Iubesti la nebunie iubirea mea...iti place apropierea mea, felul in care te ador si te apreciez, felul in care ma pierd in ochii tai si tot ceea ce reprezinta dragostea mea...si, probabil, ai prefera sa ne iubim de la distanta, fara multe cuvinte, asa cum am facut-o pana acum...

5. Mi-ai dovedit cat ma iubesti si tu, nedorind sa stricam vraja prin apropiere fizica, nu te-ai suparat ca am incercat, dar ai preferat sa fugi repede, de inteles...

6. Imi doream mai mult, o sa imi doresc oare mereu? Chiar vroiam sa renunt, dar erai atat de aproape si atat de frumoasa...Si ciudata strangere de inima cand m-ai parasit a fost la fel de pregnanta...ma uitam in urma, speram sa te vad ivindu-te in spatele meu si sa imi spui "e o greseala, nu vreau sa te las sa pleci asa"...

7. Nu stiu cum sa reactionez in preajma ta...si nici dupa ce pleci...nu pot sta departe, intelegi? Chiar te iubesc...

Always

Angel Of The Morning

Logodnicii

Logodnicii

Întinşi în iarbă
o fată şi-un băiat.
Mănâncă portocale, schimbă săruturi
aşa cum valurile-şi schimbă spuma.

Întinşi pe ţărm
o fată şi-un băiat.
Mănâncă lămâi, schimbă săruturi
aşa cum norii-şi schimbă spuma.

Întinşi sub pământ
o fată şi-un băiat.
Nu-şi spun nimic, nu se sărută,
schimbă tăcere pe tăcere.

Octavio Paz (vol. Piatra Soarelui, Univers, 1983)

Explicatii...

Nu vreau sa scriu nici prea mult, nici prea putin, e tarziu deja, gandurile imi sunt in toate partile...

Nu stiu cum ti-am parut in ultimele minute de azi, dar sunt convins ca, peste toate, imi intelegi temerile, frica, emotiile si dorintele...

Si chiar raspunsul tau de final a fost inteligent, multumitor si (iar) plin de sperante: "mergem si vom vedea ce va fi"...

Si ce vreau si eu sa intelegi este ca nicio parte a sufletului meu, nici macar una nu vrea sa te supere, sa te dezamageasca, sa te intoarca din drum. Imi gasesc greu cuvintele...voi incerca sa stau cat de departe vei dori, constient fiind ca as vrea in fiecare moment sa te am in brate....

Somnic pufos, Ingeras...

P.S. Nu sunt nici ciudatel, nici supi, nici trist...sunt fericit ca esti atat de aproape de mine, ca ma iubesti in felul tau si in orice forma dorest si ca te vad asa de curand...aaa...si sunt fericit ca imi spui ca ma iubesti (ori de cate ori vrei, simti, doresti)...pupici

Per te

For You

I smell in the air the scent of you
Little dreams had lived with me
Now I know, I don’t wanna lose you
That sweetness which has no age
Your beauty has no rivals
My heart wants only you

For you, For you, I’ll live
Love is gonna win
With you, With you, I’ll have
Hundreds days of happiness
Hundreds nights of serenity
I’ll do what you’ll ask me to
I’ll go always anywher you go
I’ll give all the love I feel for you

Tell me that you know the future, yet
Tell me that this is not gonna change
Without you I don’t wanna exist

For you, For you, I’ll live
Love is gonna win
With you, With you, I’ll have
Hundreds days of happiness
Hundreds nights of serenity
I’ll do what you’ll ask me to
I’ll go always anywher you go
I’ll give all the love I feel for you

I mustn’t say it to you, by now you know it
That I would die without you

For you, For you, I’ll live
Love is gonna win
With you, With you, I’ll do
Everything you’ll ask me to
I’ll go always anywher you go
I’ll give all the love I feel for you

Despre dragoste

"Conform tradiţiei, dragostea este un indefinibil compus din suflet şi trup; între ele, precum un evantai, se desfăşoară o serie întreagă de sentimente şi emoţii care merg de la sexualitatea cea mai directă la veneraţie, de la tandreţe la erotism. Multe din aceste sentimente sunt negative: în dragoste întâlnim rivalitate, mânie, frică, gelozie, în sfârşit, ură. A spus-o şi Catul: ura este nedespărţită de dragoste. În orice legătură de dragoste aceste afecte şi resentimente, simpatii şi antipatii, se amestecă şi compun o licoare unică, de fiecare dată diferită şi care îşi schimbă culoarea, aroma şi savoarea după cum se schimbă timpul, împrejurările şi dispoziţia."

(Octavio Paz)

Iubire...

Azi vreau sa scriu despre iubire, in general, desi presimt ca orice cuvant voi avea curajul sa astern aici va insemna si o referire la situatia noastra.

Mi-am dat seama ca iubirea adevarata intervine in momentul cand renunti a mai spune eu si ea/el si incepi a spune Noi. Chiar daca acest noi, nu este inca individualizat, nici implinit, in sinea ta iti doresti sa fie asa...iar cand vezi semne de speranta ca si celalalt gandeste la fel, incepi sa crezi, incepi sa daruiesti dragoste. Nu astepti imediat nimic in schimb, decat fericirea de a fi alaturi de celalalt, de a fi chiar si in vis Noi.

Mereu ne intrebam sau suntem intrebati de ce il iubim pe celalalt sau de ce el ne iubeste. Si tot mereu nu gasim cuvinte pentru a exprima dragostea noastra. Pentru ca Iubirea este doar Iubire, nu se poate defini prin cuvinte, ci prin sentimente, prin cuvantul Noi, prin priviri si stari sufletesti. Incercand sa o definesti, risti intotdeauna sa pierzi din vedere asa de multe aspecte, sa arunci un cuvant aiurea, sa gresesti fata de cea pe care o iubesti...

Iubirea doar exista atunci cand doua suflete se intalnesc...iubirea suntem Noi...amandoi...si cat de frumos este sa existam asa...

Poti sa iubesti o viata , sa daruiesti iubire, dar vine o zi cand iti doresti si sa primesti. Poate fi mai dureros un sentiment decat golul de iubire din suflet? Ai simtit vreodata suferinta acuta, ce-ti strabate toata fiinta, ce ti-o provoaca dorinta de a fi iubita?

Fericirea este data de afectiunea reciproca, asa cum ne dovedim unul altuia cu fiecare zi ce trece. Uneori insa imi pare rau ca sunt atat de egoist si iti cer sa ma iubesti, sa mi-o spui, sa mi te daruiesti sufleteste...as vrea sa fiu altfel, sa nu te mai chinui cu intrebarile mele, cu dorintele mele, sa iubesc fara a-ti cere nimic...la fel cum am nevoie si de cuvintele tale..

Numai controverse, nu? Nu stiu cum ti-ai dori sa fiu...stiu ca schimbarea mea te multumeste si poate a fost modalitatea de a ma apropia si mai mult de iubirea ta....stiu ca ma iubesti din tot sufletul, chiar daca in felul tau...stiu ca te enerveaza faptul ca un barbat a ajuns asa de adanc in sufletul tau, aproape nestiut si in niciun caz sperat...stiu ca imi doresc sa te aud spunandu-mi "te iubesc", desi nu e decat un stres pentru tine...stiu ca nu vom ajunge niciodata prea departe, pentru ca te-ar durea foarte tare si nici eu nu sunt atat de crud si niciunul atat de puternic...

Insa, sa mai facem un pas, iubirea mea!

A Woman's Heart

Ganduri...

...si iar am ajuns la Paler...si iar am citit:

"Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul"...

..si...am invatat sa te inteleg in cele din urma, am invatat sa fiu cu tine asa cum esti tu...

...si...nu neg ca imi doresc mai mult, asa cum nu neg ca visez in fiecare zi la tine si la dorinta de a fi mai aproape cat mai repede...

...si...stiu ca ma iubesti din tot sufletul, chiar daca nu ma iubesti asa cum as vrea eu...

You

Din "Pacientul englez"

Când îi întâlnim pe cei de care ne îndrăgostim, un colţ al spiritului nostru devine un istoric, un pedant, imaginându-şi sau amintindu-şi o întâlnire în care celălalt a trecut nepăsător [...] . Dar toate părţile trupului trebuie să fie pregătite pentru sosirea celuilalt, toţi atomii trebuie să tresară într-o singură direcţie pentru a se ivi dorinţa.

Murim ascunzând în noi o comoară de amanţi şi triburi, gusturi pe care le-am înghiţit, trupuri în care ne-am scufundat şi-am înotat ca în nişte râuri de înţelepciune, firi în care ne-am urcat ca nişte arbori, temeri în care ne-am ascuns ca nişte peşteri. Vreau ca toate acestea să-mi fie înscrise pe trup când voi muri. Cred într-o asemenea cartografiere, a fi însemnat de natură. Nu doar a ne trece pe o hartă, ca nişte etichete, ca numele celor bogaţi înscrise pe clădiri. Suntem istorii comune, cronici comune. Nu suntem stăpâniţi de nimeni sau monogami în gesturile şi experienţele noastre.

Dor

mi-e dor să-ţi îmbrăţişez cuvintele
legănate de-alint
cuvintele tale roşii astrale
coborâte şoptind
ca apa prin sete
mi-e dor să te visez
ţinându-te de mână
să-ţi ascult inima
şi gândurile fugărite de ploaie
mi-e dor să respirăm
dimineaţa lumina
să cântăm cu cocoşii iubirea

de surâsul tău dăruit mie
în fiecare clipă
din eternitate